E istoria mea si o gasiti aici.

Photo: Mickael Casol

5 Comments

  1. Absolut superb!
    Ai sa ma crezi ca si la mine a inceput tot cu Cabochard? Era prin anii ’70, iar mama il primise de la o prietena care pleca des in strainatate in interes de serviciu. Cred ca am pastrat flaconasul ala gol 20 de ani, iar cand in sfarsit m-am indurat sa=l arunc, inca mai mirosea. Dupa ’90 am regasit Cabochard, dar cum spui tu, nu mai era la fel, ori poate noi nu mai eram ca in vremurile alea…
    Mersi, Zano, m-ai facut sa visez…

    • Zana Eficientei Reply

      vaaai, Zana s-a rusinat toata 🙂 si oricum, parfumurile sunt de pe taramul zanelor, nu?

  2. Foarte frumos scris, m-ai pus pe ganduri si da, mi-ai si adus aminte cum am varsat eu in WC toate parfumurile unchiului meu (greu obtinute pe vremea aceea) – aveam nevoie de sticlute :-)))!!!

    Pana la urma eu am primit Nina Ricci Premier Jour si Burberry Brit (ca sa raspund dilemei mai vechi).

    • Zana Eficientei Reply

      eu mi-am transat dilema – mi-am luat Hermes si Eau de Jardins.

  3. eu am cu Fidji – Guy Laroche – o problema asemanatoare: matusa mea favorita avea un flacon adus pe vremuri din afara. mai tarziu am vrut sa imi cumpar si eu, dar, miraculos, aroma nu mai era aceeasi. nu am inteles de ce, asa ca Fidji ramane un vis al copilariei pe care nu vreau sa-l spulber 🙂

Reply To Alexandra Cancel Reply


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.