In tineretile mele, cand ma imbracam mai fistichiu si o intrebam pe bunica-mea cum arat, ea se uita peste ochelari si imi raspundea ‘Iti mai trebuie doar o varza acra in mana si un ceas la brau!’  Ceas la brau si sa vreau, nu as mai reusi sa imi pun – poate doar Big Ben-ul!  Cat despre varza acra in mana, it is a done deal!  Acum 2 zile, draga de C. mi-a facut-o cadou, adusa tocmai din strafundurile putinei ei miraculoase din Harghita. Dupa ce a maturat din cale, cu mirosul ei, orice alta aroma din frigider (cu toate ca era impachetata in oala cu capac etans, plus cateva straturi de pungi bine legate), am decis ca nu putem continua asa pentru mult timp.  Nici macar fiul meu, cu indrazneala tipica varstei, nu se mai aventura sa isi extraga din racitor sucurile defecte si laptele pentru conflakes.  Desi cele…