Chiftelute cu tarhon, facute cu manutele astea doua

Mi-era o pofta de chiftele, fratilor, de nu mai puteam! Visam chiftele si ziua si noaptea: aurii, aburinde, cu miez pufos si plin de verdeata.  Scufundate in sos bogat si parfumat, nu conta de care – cu foi de dafin si boabe de piper ori cu tarhon  – tot aia, sos sa fie.  Pofteam cum n-am poftit nici in primele luni de gravizenie.  Bun, o sa ziceti, si care era problema ta, Zano? Ce te-mpiedica pe tine, cea-facatoare-de-paini-impletite, sa pui de o stiva de chiftele?

Am sa va spun care era problema: pohta ce-o pohteam implica una dintre cele mai oribile operatiuni bucataresti.  As putea chiar spune ca e vorba despre o mare vulnerabilitate in Strategia Personala de Aparare a Bucatariei.  Si anume, PRAJITUL.  Odiosul, scarbavnicul prajit in mult ulei, de deshte arzator si de bucatarie imputzitor.  Puneti-ma sa curat o tona de mazare ori cartofi, sa dezosez cu penseta o stiuca ori sa pigulesc un kil de agrise, dar nu ma puneti sa prajesc.

Nevoia invata pe om – nu ma dau eu batuta, asa, cu una cu doua, mai ales atunci cad e vorba sa imi fac o dambla culinara.  Asa ca am scotocit tot net-ul si am gasit o reteta pentru chiftelute facute in cuptor, fara ulei si fara prajeala.  Chiftelute pe care apoi le-am marinat in cel mai bun sos de rosii cu tarhon de pe raza judetului Ilfov – at least!

Ingrediente

Pentru chiftelute (mie mi-au iesit vreo 60 – 70, mititele)

150ml lapte

1 ceapa, tocata marunt

3 oua, batute

4 felii de paine alba, fara coaja

900g carne tocata, amestec

sare, piper, verdeata tocata (patrunjel si marar, cam un pumn din fiecare)

Pentru sos

400ml pulpa de rosii in sos

2 catei de usturoi zdrobiti

1 lingurita de otet de mere

1,5 lingurite zahar brun (sau tos)

sare, piper

o legatura de tarhon, frunzele alese, spalate si tocate

Preincalzeste cuptorul la 180 grade Celsius.

Intr-un castron, amesteca laptele, ouale batute si ceapa tocata.  Pune si feliile de paine fara coaja si amesteca cu mana, sa se marunteasca painea.  Lasa sa stea vreo 5 minute, pana trage painea tot laptele care ii trebuie. Adauga tocatura si verdeata si framanta bine, tot cu mana, sa se omogenizeze si sa se fragezeasca.  Asezoneaza cu sare si piper, dupa gust.

Pregateste o tava mare, care merge la cuptor, acoperita cu o foaia de hartie de copt. Daca ai doua tavi din astea, cu atat mai bine, ca termini mai repede.  Umezeste-ti mainile cu apa si ia cu o lingurita tocatura, apoi ruleaz-o intre palme, sa formezi mici chiftelute.  Cum le-ai facut, cum le asezi pe hartia din tava, lasand intre ele cativa cm.  Mie mi-au incaput vreo 20 – 25 in fiecare tava.  Daca ti-a mai ramas tocatura, mai faci o transa – intre timp, insa, o tii la frigider.

Dai tavile la cuptor 20 – 30 de minute.  La jumatatea coptului, schimbi tavile intre ele, sa se rumeneasca chiftelele uniform si intorci cu ajutorul unei lingurite fiecare chiftea, sa se faca frumoasa pe ambele parti.  Pe masura ce sunt gata, le pui intr-un castron tapetat cu hartie de bucatarie, sa absoarba grasimea in exces.

Acum te apuci de sos. Intr-o cratita, pui pulpa de rosii si inca pe atata apa.  Adaugi usturoiul zdrobit, otetul si zaharul si ii dai cateva clocote la foc potrivit.  Pui chiftele in sos, zgaltai usor de cratita, sa se imprastie bine in sos, adaugi tarhonul si potrivesti sosul de sare si piper. Mai lasi pret de un clocot marunt pe aragaz, apoi pui in cuptor, cam 20 de minute, la 160 grade Celsius, sa scada un pic si sa se marineze chiftelele.  Cum au fost gata, cum am navalit pe ele, mancate asa, din cratita, sa ne ploua la nunta.  Gata, mi-am facut damblaua!