Dupa ce am vazut ciorba asta la Florin, mi s-a declansat un puseu de pofta cronica si iremediabila. De cateva zile bune, tot visam o portie aburinda. Numai ca aveam o problema cu cantitatile de galbenusuri si smantana – eram sigura ca asta da consistenta ciorbei, insa simteam colesterolul pulsandu-mi in artere doar uitandu-ma la ele. Asa ca mi-am luat inima in dinti, am mai dat cateva search-uri pe net si am incropit o varianta care mi se pare acceptabil de dietetica si regateneasca.
Ingrediente
1 lingurita de ulei de floarea soarelui
200g pancetta afumata, taiata in bucatele (sau alta afumatura)
2 cepe potrivite, tocate
3 morcovi nu prea mari, taiati cubulete
1 patrunjel, taiat cubulete
1 pastarnac, taiat cubulete
1/2 telina, taiata cubulete
2 ardei – unul rosu si unul verde – taiati bucatele
4 cartofi, taiati cubulete
un varf de lingurita paprica afumata (am dezvoltat o obsesie pentru ingredientul asta)
2 galbenusuri
6 – 7 linguri de smantana
2 linguri tarhon in otet, tocat (eu m-am pacalit cand l-am luat din piata, era tot numai cotoare,iar frunze mai … salcam, asa ca atentie)
1 lingura cu varf de tarhon congelat, tocat
sare, piper, otet, ardei iute (murat sau nu)
Pune intr-o oala incapatoare uleiul, legumele si afumatura – acum pe foc potrivit, sa se caleasca usurel si sa se inmoaie. Presara paprica afumata, amesteca si mai lasa cateva minute, pana cand ceapa e usor translucida. Acopera cu apa rece, mareste focul si lasa sa fiarba domol cam 30 de minute.
Intre timp, intr-un castron, bate galbenusurile cu smantana. Dupa ce legumele au fiert, ia cu polonicul din oala niste zeama si toarn-o incetisor peste smantana batuta cu ou. Amesteca si repeta operatiune de inca 3 – 4 ori. Toarna incetisor amestecul peste ciorba din oala si amesteca bine, sa se omogenizeze. Fierbe totul inca 10 -15 minute, apoi adauga tarhonul murat si pe cel congelat. Daca iti place, poti adauga si vreo doua linguri din otetul tarhonului.
Potriveste de sare si piper si serveste ciorba fierbinte, alaturi de ardei iuti (cruzi ori murati). Poti aduce la masa si putin otet, pentru cine are chef de acreala mai multa.
Niste paine proaspata alaturi, un vinisor alb sec (in cazul nostru o Cramposie Prince Stirbey 2009) si lumea devine subit mult mai frumoasa. Cu toate ca am avut la masa oameni mancaciosi, care nu se dau inapoi de la smantani si galbenusuri, ciorba a iesit grozava – cat trebuie de dreasa, cat trebuie de picanta, bine parfumata cu tarhon si usor de ‘personalizat’ cu iuteala si acreala. Singura patanie pe care o pot mentiona este legata de faptul ca smantana s-a taiat, nu am habar cum, atunci cand am reincalzit ciorba ca sa o pozez. Chiar si asa, dupa succesul repurtat, repetir cu siguranta.
14 Comments
Cred si eu ca iti face pofta 😀 si mie doar privind pozele 😐 (tarhonul nu imi place,merge si fara sau cu alt condiment,planta aromatica ? )
eu cred ca merge – as fi putut pune in ea, la fiert, vreo doua foi de dafin, niste boabe de piper negru si putin cimbru uscat – cred ca era la fel de buna.
Pingback: Moni, sa treci pe la mine, ca am bagat posete! | Zâna Eficienţei
nooo, la ciorba asta tarhonul din/cu oţet este un must absolut obligatoriu , zise ardeleanca . cui nu-i place, să-l pescuiască la final şi să-l ejecteze : smile:
nu te uita la mine, ardeleanco, ca io ma omor dupa tarhon 🙂
păi tocmai, că mă uit.
că fără tarhon, ciorba asta n-are de ce să existe.
corect – din a mea a mancat si unu’ care nu poa’ sa sufere tarhonu, asa a fost de buna. na, poftim! 🙂
pai daca-i scoti tarhonul, eu zic ca-i poti scoate si afumatura si atunci o sa ai o ciorba de legume :))
da, dar in cazul ala, nu mai e nici un chichirez sa o bati cu smantana si oua 🙂
nu scoate nimeni niciun tarhon. eventual se mai adauga in plus. tarhon rulz :D!
Za Tarhon Lovers Club !!!
🙂
idem: pofta cronica si iremediabila – sa cel putin pana maine, cand zau fac o zama d-asta 😀
eu maine cred ca fac sarmale – am o pofta la fel de extrema ! 🙂