Sa va povestesc mai intai cum sta treaba cu rutabaga. Pentru mine, obsesia legata de aceasta vegetala a inceput in copilarie, odata cu cartea lui Carl Sandburg, ‘Povesti din Tara Rutabaga’. Ca o prevestire asupra felului in care ma uit acum la lume si viata, din toata cartea minunata mi-au ramas cateva amintiri: ilustratiile de exceptie si insiruirea unor alimente necunoscute mie – melasa, paine de porumb si … rutabaga.
Rutabaga (swede sau ridiche suedeza) e, de fapt, o corcitura intre varza si ridiche – la suprafata e mov-alb-verzuie, in timp ce miezul are o culoare galben-piersicie. In stare cruda, are gust de cotor de varza. In Primul Razboi Mondial, iarna dintre 1916 si 1917 a fost denumita in Germania ‘Iarna Rutabaga’, iar radacina asta pare ca si-a facut cu prisosinta datoria si in timpul Marii Depresiuni americane. Finlandezii, suedezii, nemtii si scotienii o tin la mare pret si o gatesc in o suta de feluri: piure, impreuna cu cartofi; coapta; prajita; in deserturi, in budinci si in supe.
De cum am vazut semintele de rutabaga in pravalie, m-am pus pe treaba. Am plantat rasaduri, le-am mutat in gradina si am asteptat sa creasca. Am stat cu ochii pe ele si imediat ce mi s-au parut comestibile, am trecut la experimente. Nu e o recolta mare, dar e suficienta cat sa nu ramanem prosti, fara sa fi mancat in viata noastra rutabaga.
Ingrediente
1 lingura ulei de masline
1 lingurita ulei de susan
1/2 ceapa rosie, tocata marunt
cateva radacini de rutabaga – eu am folosit vreo 4, ca sunt inca mititele, curatate si taiate cubulete
2 morcovi potriviti, curatati si taiati cubulete
1 radacina de patrunjel subtirica, curatata si taiata cubulete
2 frunze de dafin (proaspete, daca e posibil)
1 litru supa limpede de legume, pui sau vita (poti sa o faci si cu apa si cuburi)
1 cutie de 400g pulpa de rosii
1 lingurita de paprica dulce
sare si piper dupa gust
Mai intai, pui intr-o oala, la incins, cele 2 tipuri de ulei si calesti in ele ceapa, la foc potrivit, cam 3 – 4 minute. Adaugi radacinoasele – rutabaga, morcovii si patrunjelul, amesteci si torni deasupra supa, plus cele 2 foi de dafin. Lasi sa fiarba, sub capac, pana cand cuburile de rutabaga s-au patruns. Adaugi pulpa de rosii, paprica si potrivesti de sare si piper. Mai dai cateva clocote marunte si gata – tot ce mai trebuie sa faci este sa decizi cum preferi supa – mai fina (si atunci torni in blender si o faci … crema) ori mai rustica (in cazul asta, o poti zbantzui putin in oala cu blenderul de mana). Daca e iarna, o servesti fierbinte, cu o galusca de smantana si putin patrunjel verde. Vara, o poti servi rece, la inceputul mesei, pe post de gazpacho, in paharele mici. Buna e, sanatoasa e si mai are si rutabaga de-asta fermecata in ea.
8 Comments
Iar din coditele si frunzele de rutabaga, poti sa faci dulceata si placinta – o minunatie!!! Sa nu le arunci!
Cristina
Spune-ne si noua cum e treaba cu dulceata. De data asta, le-am aruncat, dar la urmatoarea tura le pastrez si incerc.
Curiosity may have killed the cat, but it sure has earned a lot of people broader horizons 🙂
Hear, hear! 🙂
eee, asta da rabdare. nici nu stiu ce sa mai zic…
si nici macar nu sunt chinezoaica 🙂
Ok!
Cateva idei aici:
http://southernfood.about.com/od/turnipandrutabagarecipes/Turnip_Recipes_and_Rutabaga_Recipes.htm
mersi frumos! o sa aprofundez 🙂