Am auzit vorbele astea, asta-seara, intr-un cantec, intr-un film.  Si am incercat sa-mi imaginez starea: solara, generoasa, calma. Felul in care ‘vezi’ lumina, cu pleoapele inchise.  Posibilitatea si atractia umbrei.  Un hamac leganat usor, cu varful piciorului.  Bratul indoit peste frunte, o carte deschisa pe piept si umarul auriu, pe care iti urca o ganganie mica. Cineva te striga, insa te prefaci ca dormi, cu un zambet in coltul gurii. Chemarea se transforma in soapta si esti lasat in legea ta.  Mirosul dulce al feliilor de piersica, ramase pe farfurie.  Vinovatia placerii: ar trebui sa fii altundeva, facand altceva.  Ceva cu siguranta important.  Un oftat.  Gangania a ajuns sus, pe unghiul deschis al gatului.  O alungi moale, cu o mangaiere.  Golden state of mind.