Tag

Italia

Browsing

Nu puteam să las să treacă o zi atât de importantă pentru sfertul meu italienesc, fără să pregătesc o reţetă cu specific. Aşa cum probabil v-aţi obişnuit, trec – din nou – printr-o perioadă în care fac o oarecare fixaţie pentru un ingredient. În cazul de faţă, este vorba despre kale – e plin sertarul de legume al frigiderului de frunzele astea. Într-un mod pervers, îmi imaginez că pot mânca aproximativ orice (paste, cârnaţi afumaţi, etc), dacă reţeta include şi nişte frunze sănătoase de kale. Fără să mă îngraş. Ce comică pot fi câteodată! Singurul regret şi singura limitare: kale nu pare că merge cu ciocolată. dar cine ştie, mai cercetez. Şi cum cavolo nero e soră bună cu această frunză, era de natura evidenţei că o voi include şi în reţeta festivă de astăzi. Andiamo! Forza! Ingrediente 1 lingură ulei de măsline 2 – 3 felii de prosciutto, tăiate…

Lista de hoteluri pe care v-o propun nu este un top aşa cum se cuvine. Pentru că am amestecat palace-uri şi hoteluri de reţea, 4 şi 5 stele, după cum m-au mânat nostalgia şi amintirile. Luaţi-l drept un top sentimental, mai degrabă decât unul turistic. Dacă aveţi drum prin regiunile şi oraşele respective, nu ezitaţi. Pe oricare dintre hotelurile acestea l-aţi alege, nu veţi avea surprize neplăcute. 5. Hilton Budapesta Pentru tot românul care şi-a petrecut o parte din ultimul sfert de veac străbătând Europa cu maşina, Hilton Budapesta a fost şi rămâne un popas ideal pe drumul către Vest. După 10 – 12 ore pe şosele, în special româneşti, înţesate cu camioane, gropi, căruţe, beţivi împleticiţi, vaci, câini, bătrâne cocoşate sub legături de surcele şi curbe fără vizibilitate, eşti rupt. Vezi triplu şi eşti umflat cu băuturi gazoase, chips-uri şi altele asemenea, cumpărate bezmetic de prin benzinării. Tot ce…

O fi moştenirea mea, freamătul ăla care se declanşează în mine atunci când văd o farfurie cu paste sau o pereche de pantofi frumoşi sau un interior cu tavane înalte şi mobilier desăvârşit. O fi faptul că vine vara şi încep să mă gândesc la vacanţele care vin. O fi dorinta de a-i asculta, în dimineaţa asta, pe Alex Britti („Una Su Un Milione” şi „Mamma e Papa”), Gianna Nannini („La fine del Mondo” şi „Lontano dagli occhi”) şi pe Vasco Rossi („Come Vorrei”). Nu prea contează de ce, însă m-am gândit că ar fi de folos un fel de listă, în niciun caz top, al filmelor străine care se petrec în Italia. Adică ţara asta văzută şi trăită nu de localnici, ci de oameni ca noi, care ajung acolo pentru o vacanţă, pentru o dramă sau pentru o dragoste, pentru o viaţă. Lista asta a mea nu are criterii de…

Datorita unui articol din varianta online a New York Times, am descoperit recent un extraordinar proiect.  Se numeste Home Food si iti da posibilitatea sa mananci in orice regiune a Italiei, ca la mama acasa.  De fapt, chiar la mamma lor acasa, fiindca iei pranzul sau cina in mijlocul unei familii italienesti tipice, cu preparate dupa vechi retete de familie, folosind ingrediente locale si foarte proaspete. Gospodinele participante sunt atent selectionate si trec printr-un fel de curs, dupa care primesc titlul de Cesarina, „in amintirea tuturor bunicilor, matusilor si altor persoane care ne-au imbogatit copilaria si au facut-o mai frumoasa cu gustul mancarurilor lor”, se spune pe site-ul proiectului.  Frumos, nu? Pentru a putea participa la astfel de mese, trebuie sa devii Partener al programului – va sa zica sa depui o cerere online, sa completezi niste chestionare si apoi, dupa ce ai primit aprobarea organizatorilor, sa platesti o taxa anuala de 35…