Exista unele retete care te urmaresc. Le-ai gustat odata, demult, si de atunci te tot gandesti la ele.  Asa si eu cu prajitura asta.  Am mancat-o la o nunta, la Brasov.  Era inainte de ’89 si diferitele dulciuri, care mai de care mai bune, fusesera pregatite de o cucoana in varsta, faimoasa  – se pare – in tot orasul.  Eu m-am asezat langa tava cu prajitura asta si nu m-am mai ridicat.  Pe vremea aia eram slaba moarta si mancam cat un mic sat african.  Ce vremuri! Acum cateva saptamani, am gasit reteta asta si am experimentat-o.  De atunci , o data pe saptamana, mananc din ea si imi imaginez ca sunt inca slaba, cu metabolism de otel.  Mare lucru si autosugestia asta. Ingrediente 140g unt fara sare, la temperatura camerei 4 oua 200g faina alba, cernuta 300g zahar 1 lingurita bicarbonat coaja rasa de la jumatate de lamaie gem…