Zic:’Ia sa fac eu un ravani! Da’ nu tot pe ala de’l facui mai deunazi. Sa fiu eu fata desteapta si sa sun un prieten.’ Pun mana pe telefon. Sun. Imi raspunde E., grecoaica cu ochi verzi si cu motan negru, dat naibii, pe nume Sofoklis. Grecoaica, petrecareata, ce sa va spun – ca nu era nici ora 12 si era intr-un loc unde se auzeau lautari pe fundal. Tip la ea: – Alo! – Alo, cine sunteti? – Io sunt, draga, te sun cu o urgenta. As face un ravani si vreau reteta ta. – Stai sa ti-o dau pe-aia de-o face soacra-mea. Si-mi dicteaza o reteta telegrafica, cu mult gris, mult unt si multe oua. Dupa ce inchid, stau eu si ma scarpin in crestet, ma tot uit la reteta si parca nu imi vine a crede. Nu tu faina, nu tu praf de copt, nu tu lapte.…
