Nici una, cel putin deocamdata.  Poate ca gena de soacra mare incepe sa se activeze in jurul acestei varste.  Sau poate ca ma atrage nebunia formelor create din zahar, excentricitatea si deseori kitsch-ul suprem pe care il pot atinge astfel de constructii.  Oricum, de ceva timp incoace ma tot documentez in acest sens si tin mortis sa va pun si pe voi la curent cu descoperirile mele. In primul rand putina istorie.  Se pare ca distractia a debutat pe timpul romanilor.  Mai intai, mirele rupea deasupra capului miresei un fel de turta din cereale si zahar, in timp ce musafirele necasatorite se tarau pe jos, pentru a prinde macar o frimitura din aceasta delicatesa.  Ulterior, aruncatul cu frimituri s-a transformat in cel mai enervant obicei de nunta – aruncatul cu boabe de orez.  In Evul Mediu, musafirii erau poftiti sa vina cu prajitura de acasa.  Toate prajiturelele astfel adunate erau…