Tag

vacanta

Browsing

Acum câţiva ani, ne-am petrecut o săptămână în acest orăşel fantastic din Epir, în nord-vestul Greciei, pe lângă Preveza şi Igoumenitsa. Aşa cum fac de obicei, în astfel de situaţii, m-am documentat temeinic înainte de ajunge – nu de alta, dar asta îţi oferă nu doar o perspectivă interesantă asupra locurilor pe care urmează să le vezi, dar şi o înţelegere mai rapidă a „decorului” pe care, turist modern şi grăbit, urmează să îl ai în vacanţa ta leneşă, la soare. Am ajuns la Parga cu maşina, după un drum extenuant şi aproape fără pauză, pe o autostradă care – după sute de kilometri într-un decor prăfuit şi plicticos – trece într-o succesiune de zeci de tuneluri (not my favourite thing). Una peste alta, sunt cam 1055 km (cam jumătate pe autostradă), deci vreo 14 – 15 ore de mers. Celor care s-au lăsat cuprinşi de deznădejde citind cât e de…

O fi moştenirea mea, freamătul ăla care se declanşează în mine atunci când văd o farfurie cu paste sau o pereche de pantofi frumoşi sau un interior cu tavane înalte şi mobilier desăvârşit. O fi faptul că vine vara şi încep să mă gândesc la vacanţele care vin. O fi dorinta de a-i asculta, în dimineaţa asta, pe Alex Britti („Una Su Un Milione” şi „Mamma e Papa”), Gianna Nannini („La fine del Mondo” şi „Lontano dagli occhi”) şi pe Vasco Rossi („Come Vorrei”). Nu prea contează de ce, însă m-am gândit că ar fi de folos un fel de listă, în niciun caz top, al filmelor străine care se petrec în Italia. Adică ţara asta văzută şi trăită nu de localnici, ci de oameni ca noi, care ajung acolo pentru o vacanţă, pentru o dramă sau pentru o dragoste, pentru o viaţă. Lista asta a mea nu are criterii de…

Dupa nenumarate vacante de vara in Grecia, am decis sa mergem in … Grecia. De unde – ca de obicei – am venit cu provizii de mirodenii, ulei de masline, lapte condensat, vin alb si sec Ametysthos Domaine Lazaridi (excelent) si mult iaurt de oaie, din cel cu crusta groasa si grasa.  Plus prajiturile de rigoare, colectate disciplinat de prietena grecoaica cu ochi verzi, de pisica. Mancare – multa.  Kile in plus – doua, ca in fiecare an. 🙂 Mai jos, o multime de farfurii si castroane cu bunatati, pozate prin diverse taverne.

Imi umplu zilnic tolba cu noi retete.  Zac, mananc, dorm si iar zac si iar dorm si iar mananc.  As mai putea-o duce asa vreo cateva saptamani.  Se pare ca si benzinarii greci sunt de aceeasi parere, intrucat au decis sa intre in greva pe termen nelimitat.  De unde litoralul asta forfotea cu lume care se preumbla de colo-colo, dintr-un golfulet in alt golfulet si de pe o plaja superba pe alta, acum e liniste si pace.  Tot turistul rezonabil, care mai are ceva gazolina in rezervor pentru intoarcerea acasa, a tras masina pe dreapta si se rezuma la excursii per pedes.  Bineinteles, pentru ca suntem in Balcani, grevele se mai ajusteaza la nivel personal – prietenul nostru care are o taverna intr-un golf are si un var cu o statie de benzina.  Care mai da, mai pe sest, mai pe fata, ceva carburant unor prieteni.  Sau prietenilor unor prieteni.…

In chip de introducere Penduland intre ‘of’-ul dupa o vacanta care pare sa nu mai vina si discutii indigeste despre criza greceasca, am rascolit prin multincercatul meu laptop si am gasit randurile de mai jos.  Au fost scrise atunci cand nici cu gandul nu gandeam la asa rasturnare de situatie.  Grecia mi se parea, la ora aceea, Edenul unui exil autoimpus.  Unul dintre motivele (secundare) pentru care astept cu nerabdare vacanta de anul asta este si curiozitatea de a vedea ce a mai lasat criza din obiceiurile grecesti, pe care le invidiam cu naivitate: siesta, programul aiuritor al magazinelor sau orele nonsalante si nesfarsite, petrecute in fata unei minuscule cescute de cafea.  Note de plata mai piperate si oficiale in taverne? Taximetristi care iti dau bon fara sa te injure putin in limba lui Nana Mouskouri?  Ce intamplari uluitoare ma asteapta?  Vom vedea.  Pana atunci, ‘remember Greece B.C. ‘(before crisis)…