Ma cam doare mana. Si spatele. Si ochii, ca iar am uitat sa-mi pun ochelarii. Treaba asta cu gingerbreadu’ nu e asa simpla cum pare. Reteta a fost gata una-doua, insa partea cu decorul de glazura m-a cam rapus! A ras tot familionu’ de mine – cum stateam cu limba scoasa printre dinti, concentrata nevoie mare, ca sa desenez cu zahar colorat stelute, inimioare, brazi si fulgi de zapada. Pacat ca nu mai am copil mic …mi-as fi pus un pahar mare de spritz si as fi stat sa-l dirijez de la spate cu indicatii pretioase.
Ingrediente
350 faina alba cernuta
1 lingurita ghimbir macinat
1/2 lingurita scortisoara pulbere
1/2 lingurite cuisoare macinate
1/2 lingurita nucsoara macinata
1 lingurita bicarbonat de soda
100g unt, taiat bucatele
175g zahar brun
1 ou mai marisor
4 linguri de miere
Preincalzeste cuptorul la 180 grade Celsius si pregateste 2 tavi tapetate cu hartie de copt.
Intr-un castron, amesteca faina, mirodeniile si bicarbonatul. Adauga untul taiat cubulete si framanta usor, cu varful degetelor, pana cand compozitia arata asemenea unor firimituri fine. Amesteca acum si zaharul.
Intr-un bol, bate oul cu mierea. Adauga ingredientele umede peste compozitia uscata si amesteca. Rastoarna aluatul pe un blat pudrat cu faina si framanta pret de 1 – 2 minute, sa se omogenizeze. Nu te speria daca la inceput e foarte faramicios – insista cu framantatul si vei vedea ca se leaga frumos.
Cu un sucitor dat cu faina, intinde din aluat o foaie cu grosimea de aprox. 3/4 de centimetru. Cu forme diverse, taie prajiturici din aluat si aseaza-le pe cele 2 tavi, cu distanta mica intre ele. Da la cuptor pentru 10 – 15 minute, pana cand sunt coapte si rumene.
Scoate figurinele de gingerbread din cuptor si pune-le pe un gratar, sa se raceasca de tot. Acum vine figura grea, la care muzica tace: glazuratul. Fie adopti atitudinea inteligenta (le pavoazezi cu o glazura facuta cu zahar pudra si putina apa, eventual niste bombonele colorate), fie iei calea masochismului cofetaresc si te apuci de desene naive de sezon. Eu recunosc ca m-am cam distrat si mi-am amintit de o poveste din copilarie.
Cand bunica-mea facea cornulete, imi dadea si mie o bucatica de aluat, sa ma joc cu ea. O chinuiam eu ce o chinuiam, o mai scapam si pe jos, plus ca nu eram intotdeauna foarte curata pe maini. Iesea cel ma patetic si cenusiu cornulet pe care l-ati vazut vreodata. Singura pe care o puteam convinge sa il deguste era Maia, strabunica-mea. Era, oricum, o femeie foarte darza, care manca acum frisca si peste 5 minute castraveti acri, fara sa sufere nicio neplacere. O vad si acum, prefacandu-se ca mananca amaratu’ meu de cornulet, pleoscaind sonor din limba si zicand; ‘Miam, miam, o nebunie!’ Saraca Maia, mult ma mai iubea. 🙂
21 Comments
O ce dragute +simpatice sunt!
Pina la glazurat ar merge si la mine!
Deci as vrea si eu gata facute,sunt tare reusite!
Cita rabdare si dexteritate…
Mariana, daca le faci, depoziteaza-le intr-o cutie etansa din metal sau din ceramica, impreuna cu cateva felii de mar crud, ca sa ramana moi si fragede 🙂
Au iesit superbe!
Sa le fi vazut pe ale noastre – le-am numit „Zombie Gingerbread Men” la final si am dat vina pe nepotul lui Greg de 5 ani. Am spus la toata lumea ca el le-a facut 🙂
Foarte bine. 🙂 E grozav sa ai un copil mic la indemana in situatii din astea 🙂
Esti…dulce!
Multumesc. 🙂
Deci… felicitari! Io nu ma-ncumet!
deci…nici eu nu ma mai incumet! 🙂
foarte frumoase.Rabdare as avea.Timp nu mai am 🙂
🙂 cine are? 🙂
superb arata! foarte tare partea cu spritul si copilul mic! 🙂
Maria, sunt momente in viata in care un sprit e salvator 🙂
n-am fost acolo, dar banuiesc ca la un moment dat o sa zic: zana avea dreptate
🙂
te asigur ca asa vei zice – mai ales atunci cand copilul devine adolescent 🙂
ha,ha ,maine asta fac si eu,tine-mi pumnii,la mine e si mai rau toti vor sa le orneze ,sa vezi circ si balamuc……dar o sa fac poze pentru posteritate
pozele sunt de baza in astfel de situatii… pot fi utilizate pentru un mic santaj ulterior 🙂 🙂 🙂
Pingback: Cine e cuminte si vine la targ … | Glory Box
cred ca sunt foarte bune.voi incerca sa fac si eu
Ismi, succes! 🙂
Cred ca totusi este vorba de o foaie de 3-4 mm, nu cm 🙂 Oricum, delicioasa reteta! Multumim!
Cu mare placere! Si da, foaia are 3 – 4 mm. 🙂