Asta e celalalt pui din ziua freneziei culinare. Cum ma apucase maratonu’ in bucatarie si vroiam sa fiu un fel de Shiva, ca sa am sase maini, am recurs la una dintre retetele mele de restriste – cele cu care hranesti familionul repede si bine. Ingrediente 6 pulpe de pui (inferioare, ca asa scrie pe ambalaj 🙂 ) 2 linguri sos de soia 2 lingurite de miere 2 lingurite de mustar (eu am pus Dijon, dar merge bine si cu mustar cu boabe) 1 lingura de ulei de floarea soarelui piper, dupa gust Intr-un castron, amesteca toate ingredientele pentru marinata (sos soia, mustar, ulei, miere, piper). Pune pulpele de pui, curate si zvantate, in castron si amesteca bine. Lasa sa se marineze cel putin o ora. Preincalzeste cuptorul la 180 grade Celsius. Pune pulpele de pui intr-o forma de sticla termorezistenta, toarna deasupra restul de marinata. Acopera vasul cu folie…
Am reluat reteta de aici, intr-o varianta mai healthy. Va sa zica, din cele 540g de faina, am folosit 200g faina alba si restul de 340g faina integrala, din cea cu 6 cereale, de la megaimage. In afara de asta, am scazur cantitatea de zahar de la 120g la 80g si am preferat zaharul brun. Deasupra am presarat un amestec de tarate de ovaz si seminte de susan. A crescut chiar mai frumos decat varianta cu faina alba. Si a fost mult mai buna, dupa parerea mea. Taratzele din faina integrala i-au dat o aroma usor nutty. A mers perfect cu brie si cu un Medoc de zile mari.
Puiu’ asta face parte din lunga lista de excese culinare ale zilelor trecute. Cum l-am terminat, asa s-a si evaporat. Unii colocatari ai mei au mancat cu lingura, direct din castron. Surprinsi asupra faptului, mi-au spus (citez) : ‘n-am vrut sa mai murdaresc o farfurie’. Ca sa vezi! Ingrediente 500g piept de pui, taiat cubulete 2 linguri amidon de porumb (io aveam Maizena prin dulap) 1 lingura ulei floarea soarelui + 1 lingurita ulei de susan 1 bucatica de ghimbir, cam cat degetul mare, curatat de coaja si dat pe razatoare (folositi numai pulpa, nu si fibrele alea uscate care ramam pe razatoare, alea se arunca) sos de soia – cam 2 – 3 linguri sos chilli dulce – cam 1 lingura (daca vrei sa-ti ia gura foc, poti adauga si o lingurita de sos de chilli iute) 1 legatura de ceapa verde, tocata seminte de susan (optional) Pune cuburile…
In ultimele doua zile am fost intr-un fel de transa bucatareasca – am gatit cu exaltare, naiba stie de ce, pentru ca nu eram decat 3 oameni la masa, dintre care unul suferind dupa o masa in oras. Am gatit tot ce-am prins prin frigider – o fi si asta o forma de defulare dupa stresul unei saptamani. 🙂 Dupa pulpe de pui cu sos de soia, mustar si miere, m-am repezit la niste piept de pui si l-am facut stir fry cu orez. Azi, am recidivat cu o ciorba de praz si cartofi, plus trei pastravi frumosi la cuptor, cu cartofi. Concluzia a fost o tava de clatitele cu inghetata, alaturi de pepene galben. Restul retetelor le pastrez pentru zilele urmatoare – acum o sa va povestesc despre pastravi, care au iesit nu numai prezentabili, dar si foarte buni. Ingrediente 3 pastravi frumosi si proaspeti (se uitau la mine…
Mai intai un avertisment: urmatorul material poate fi citit de barbatii in varsta de peste 12 ani numai in prezenta unei sticle de tarie sau cu acordul sotiei ori prietenei! Sa nu ziceti ca nu v-am prevenit. 🙂 Si asta pentru ca azi vom vorbi despre Christian Louboutin, doamnele si domnisoarele stiu de ce. Mi-am petrecut ultimele doua seri parcurgand un articol extrem de documentat si foarte bine scris despre Marele Maestru al Incaltarilor. Articolul din ‘Vanity Fair’ al Vanessei Grigoriadis – intitulat ‘The Godfather of Sole’ – ne dezvaluie aproape totul despre Louboutin. Inclusiv faptul ca, intrigat de aparenta lui meridionala intr-o familie de oameni blonzi si cu tenul de nea, a realizat la un moment dat ca e posibil sa fi fost adoptat. Sau pasiunea pentru achizitii imobiliare bizare, cum ar fi o barja locuibila in Egipt sau o casa din secolul XI la Alep, in Siria.…
Nu stiu cata lume isi aduce aminte de ‘posterele’ pictate de la Scala si Patria, anuntand vreo premiera de film. Intr-un fel am nostalgia lor. Probabil ca e vorba doar de nostalgia pentru tineretile mele, cand nu exista multiplex, floricele si pahare enorme de cola. Ne duceam la film mai mult ca sa ne tinem de mana si sa ne pupam, nu ca sa vedem povesti realist-socialiste sau sa auzim (la Cinemateca) vocea ascutita a traducatoarei peste filmele lui Tarkovsky. In plus, existau micile cinematografe de cartier, unde iti puteai petrece fara mari riscuri orele de chiul (noi, de exemplu, ne refugiam la ‘Miorita’ sau la ‘Aurora’) si cinematografele cu gradina, unde ma duceau mama si bunica sa vedem comedii americane si filme de dragoste. Tot remembering-ul asta cu cinematografele ‘de pe vremea mea’ s-a declansat pentru ca am gasit pe Huffington Post o serie de postere haioase, de prin tari comuniste,…
Azi primiti o reteta prelucrata dupa Sanda Marin – in versiunea originala dovleceii sunt umpluti cu un amestec care contine branza de vaci. Cum insa branza de vaci romaneasca (aia de pravalie) a semanat mult timp cu un fel de creta pisata amestecata cu apa, am imbunatatit reteta cum am crezut eu de cuviinta, ca umplutura sa fie mai onctuoasa. Imi place din cauza contrastului interesant dintre dulcele dovlecelului si saratul umpluturii parfumate cu marar. Ingrediente 4 dovlecei tineri, de marime potrivita 1 cutie de branza cottage (tnuva, ca e cea mai adevarata) 2 oua 50 – 75g branza telemea veche , data pe razatoare 1 lingura de faina, cu varf 1 pumn de marar verde tocat sare, piper putin pesmet smantana si /sau parmezan ras, pentru servit (optional) Preincalzeste cuptorul la 180 grade Celsius. Ia o forma de sticla termorezistenta si unge-o cu putin unt. Taie capetele dovleceilor. Despica…
Uite-asa se mai duce un weekend. Ca tot orasanul roman, m-am dus in pelerinaj la magazinul de bricolaj si la magazinul de mancare. Am impins carutzul de colo-colo, am dat banii pe prostii inutile si m-am intors acasa, scarpinandu-ma in crestet si gandindu-ma: ‘Buuun, si totusi, eu ce gatesc azi?’ De ceva vreme, aveam un debate interior a propos de niste lamai foarte ciudate. Atunci cand le-am cumparat, aratau foarte galbene si frumoase, aveau coaja neteda si subtire si pareau ca o sa dea mai multa zeama decat o lada de chestii din alea turcesti gumilastice si seci. Pe masura ce le-am intrebuintat, mi-am dat seama ca erau un fel de lamai mutante a la Miciurin: miroseau din ce in ce mai tare a portocale, iar zeama nu era nici pe departe asa de acra pe cat ar fi trebuit sa fie. Decisa sa se le lichidez, ca sa revin…
Petreci mult timp in locu’ ala singuratic si nu mai stii cu ce sa te ocupi? Cumpara-ti asa ceva. Ti-ai mintit sefu’ ca esti pe teren la Ciorogarla si tu faci, de fapt, scuba diving in Maldive? Iata ce te va salva. Vrei sa te spanzuri si totusi sa para un accident, ca sa incasezi banii de asigurare? E si asta o idee. Daca nu ai pe ce da banii si te mai intereseaza si alte achizitii debile, le gasiti aici.
Azi am avut concurenta serioasa. Prietena mea – o zana bizantina cu ochi verzi de pisica si rabdare de inger – s-a prezentat la apel, din nou, cu un meniu care era sa imi zguduie increderea in capabilitatile mele culinare. Pai, cum vine asta: chiftelute de crevete cu sos de iaurt cu sofran, tahini si miere, calamar umplut in 2 feluri SI stiuca umpluta? Va dati seama? Ca sa nu ma dau complet de rusine, a trebuit sa improvizez ceva competitiv. Asa ca am incercat o versiune simplificata de bouillabaise. Simplificata din cauza lipsei unor ingrediente importante (pestii de Mediterana care figureaza in reteta originala), dar si din cauza ca un sos rouille adevarat mi se parea prea mult pentru festinul nostru. Ingrediente pentru 6 persoane Pentru bouillabaise 2 linguri de ulei de masline 1 ceapa mare, tocata 3 catei de usturoi, tocati 1 fenicul, feliat fin 1 fasie de…