O fi pentru că vine vara şi mi-e dor de roşii coapte sau pentru că îmi era poftă de ceva răcoros şi uşurel. Cred că de-asta am făcut supa asta. E posibil să fie şi pentru că mi-am făcut de cap cu câteva variante de ulei de măsline Filippo Berio, în acest caz nişte Extra Virgin Olive Oil şi Mild&Light Olive Oil. Una peste alta, a ieşit o supă cremoasă şi bogată, parfumată şi intensă, cu extracrunch-ul de la crutoanele usturoiate şi sărătura plăcută şi rumenă a fâşiilor de jambon. De repetat şi în alte combinaţii, pe tot parcursul verii. Iar pentru vegetarieni şi pentru cei care ţin post, nimic mai uşor decât varianta fără jamon serrano. Ingrediente 600ml roşii proaspete, coapte sau pulpă de roşii din cutie 125 ml ulei de măsline Filippo Berio Extra Virgin Olive Oil 25ml ulei de măsline Filippo Berio Mild&Light Olive Oil (că e…
Poate că v-aţi prins deja, dar particip la un concurs foarte friendly, organizat de Panasonic, în care am pregătit şi fotografiat diferite reţete cu un aparat Lumix. A fost foarte interesant să folosesc aparatul ăsta, după ceva amar de vreme în care m-am obişnuit cu limitările unui smartphone. Mi-a deschis pofta pentru fotografii adevărate şi mă gândesc că nu mi-ar strica şi un curs ceva mai profi de fotografie specializată. Dacă o exista aşa ceva pe la noi. Ultima reţetă pe care am propus-o în acest concurs este cea de astăzi, humusul cu sfeclă. Delicios, mi-am cam dat peste degete ca să nu mă înfrupt mai energic din el, înainte de a-l trage în poză. Ingrediente 175g sfeclă roşie coaptă în cuptor, curăţată şi tăiată în cuburi 400g năut boabe (din conservă), scurs de zeamă şi clătit bine 3 căţei de usturoi sucul de la 1 1/2 lămâi 6 linguri…
Căutam un desert simplu, l-am găsit. Căutam un desert ieşit din obişnuinţele mele, l-am găsit. E uşor, e cât trebuie de dulce, e parfumat şi are farmecul unei mici extravaganţe de sfârşit de săptămână, fără să te ţină ore în şir în bucătărie. Mai multe gastronomii orientale şi-l revendică, însă ceea ce contează este că aduce în bucătărie o atmosferă specială – de parcă dintre oalele de inox şi electrocasnicele moderne te găseşti transportat într-o cuhnie atemporală, populată de tingiri de aramă şi deschisă spre vreo livadă de portocali în floare. Ingrediente Pentru blat circa 16 felii de toast la pachet, în funcţie de dimensiunea formei 1 formă dreptunghiulară sau pătrată din ceramică sau sticlă Pentru sirop 200g zahăr tos fin 1 lingură suc de lămâie 235ml apă 2 linguri apă de flori de portocal sau de trandafir 1 lingură coajă rasă de portocală Pentru cremă 500ml lapte 400ml smântână…
Cred că v-aţi obişnuit deja cu prezenţa constantă a reţetelor cu ciuperci pe blogul ăsta. Una la mână, îmi plac. Doi la mână, aşa mai îndes şi eu pe gâtul familiei predominant masculine nişte mâncare fără carne. Deşi, în ultima vreme, s-au cam prins de figura asta şi mă privesc cu o sprânceană ridicată întrebător, de fiecare dată când ascund prin coşul de cumpărături câteva casolete cu champignons, pleurotus şi chiar shiitake. Un hrib – doi sau un gălbior poate că le mai scapă. În rest, au început cu scuze de tipul „nu ştiu de ce, însă mi se pare că ciupercile sunt destul de indigeste” sau „am citit undeva că e recomandat să nu mănânci ciuperci mai frecvent de 2 ori pe lună”. Asta în loc să mă privească bărbăteşte în ochi şi să îmi zică: „femeie, noi ne-am cam săturat de fungii tăi!”. Până la această clipă a…
Se pare că, de Dragobete, nu e bine să te cerţi. Nici măcar cu tine însăţi, mai ales atunci când faci nişte prăjiturele ca astea, pline de unt şi de gem. Dar … aceasta este situaţia, dulcele şi cu mine, eu şi cu dulcele… it is a long, long love story! Ingrediente: 340 g Unt superior Covalact de Țară 80% grăsime, la temperatura camerei 120 g zahăr pudră un varf de linguriţă de sare 1 ou mare 1 gălbenuş de la un ou mare 1 linguriţă esenţă de vanilie 300 g făină albă 1 – 2 ceşti de gem de zmeură sau alt gem de culoare roşie Mod de preparare: 1. Preîncălzeşte cuptorul la 180 grade Celsius. 2. Cerne zahărul pudră şi făina, ca să nu aibă cocoloaşe. 3. Bate împreună, cu mixerul, timp de 3 – 4 minute, Untul superior Covalact de Țară 80% grăsime, zahărul şi sarea, până…
Ridichea neagră o cumpărasem ca să îmi fac sirop de tuse. Am uitat-o, aşa cum era şi normal, în sertarul frigiderului. Tusea mi-a trecut şi m-a apucat frugalitatea. Aşa că am decis să folosesc, cu respect pentru ceea ce cumpăr şi pentru ceea ce consum, toţi aceşti locatari neglijaţi ai cămării şi răcitorului. Scotocind, am mai găsit nişte napi şi nişte morcovi galbeni (aşadar, nu portocalii), pe care îi cumpărasem din pură curiozitate. Şi a ieşit ceea ce puteţi vedea în continuare. Însă, dacă reţeta vă face cu ochiul, aveţi toată libertatea să folosiţi orice rădacinoase pe care le aveţi la dispoziţie – cartofi, morcovi obişnuiţi, gulii, păstârnac şi aşa mai departe. Ingrediente 6 morcovi potriviţi, bine spălaţi şi tăiaţi beţişoare 3 ridichi negre, curăţate şi tăiate în bucăţi 4 – 5 napi, bine spălaţi, tăiaţi în sferturi ulei de măsline sare de mare fulgi de chili Mod de preparare…
Poate că am avut nişte părinţi care voiau să scape de noi, ca de Hansel şi Gretel. Că altfel nu îmi pot explica faptul că ne lăsau să colindăm cu orele după ciuperci, pe coclauri şi prin pădurile semisalbatice din Munţii Vrancei. Mai mult decât atât, atunci când ajungeam cu ciupercile acasă, ni le găteau. Noi, ce să zic, soi rezistent, le mâncam şi uite-ne acum, tot cu ele în meniu, ori de câte ori ni se năzare. În ceea ce mă priveşte, atunci când simt că e cazul să iau o pauză de la carne, ăsta e primul lucru la care mă gândesc: o mâncărică de ciuperci. De data asta, sătulă de tocană şi ciulama, am zis să combin pohta de mânătărci cu dorul de ducă în Grecia. Şi am pus de-un stifado, cu toate aromele şi condimentele care fac inconfundabil acest fel de mâncare. Ingrediente 25g hribi deshidrataţi…
Cele mai groaznice paste pe care le-am mâncat vreodată au fost unele fabricate de tata. Domnul Vornicu, Dumnezeu să-l odihnească, nici nu vrusese să facă paste, ci o supă cu tăieţei. Cum mama era internată în spital, cu pneumonie, iar bunică-mea era plecată în Germania, la soră-sa mai mică, tata a rămas de strajă patriei, să grijească de noi, cei doi „copii” puberi. După ce a inundat bucătăria cu apă foarte albastră din maşina de spălat umplută peste poate cu blugi şi altă rufaraie amestecată, s-a hotărât să ne hrănească. Şi a pus de o supă. Pe care a uitat-o pe foc. Până când a rămas fără zeamă. Enervat de faptul că frati-miu şi cu mine chicoteam pe la colţuri după isprava cu maşina de spălat, tata a turnat pastele fleşcăite din supă într-o cratiţă, a ras deasupra juma’ de calup de telemea sărată iască şi le-a trântit în cuptor.…
„Ardei având / Păduri cutreieram”. Pardon, asta e din altă operă literară. În cazul de faţă, având ardei, am făcut o tocană rapidă şi de-li-cioa-sa! E soluţia cea mai la îndemână, atunci când nu vrei nici chiftele de vreun fel, nici sos de paşte de alt fel şi nici diverse plăcinte cu carne. Ce să mai, e o reţetă pentru leneşi care vor să se uite la ultimele episoade din „Vikings” şi „Taboo”, nu pentru oameni serioşi, cu blog culinar. Acum pe bune, la tocana asta, dacă urcăm puţin temperatura şi mărim cantitatea de iuţeală, o putem intitula „Ragnar’s Revenge” sau aşa ceva. Mda, e clar, m-am uitat prea mult la televizor în ultima vreme. Ingrediente 2 linguri de ulei vegetal 500g carne de vită tocată 1 ceapă măricică, curăţată şi tocată 3 ardei graşi potriviţi – unul roşu, unul galben şi unul verde, curăţaţi şi tăiaţi fâşii 2 căţei…
Ce ţi-e şi cu publicitatea asta, domnule. Scriam, zilele trecute, pe Facebook, că sunt sătulă de reclame fabricate la kilogram, pentru care textul este produs, probabil, în dimineaţa mahmură de după un chef unde copywriter-ul a amestecat grav băuturile. Expresii de genul „iepure eviscerat” ori „trunchi de merlucius congelat” te fac să te gândeşti la orice, de la un documentar de pe Animal Planet, până la o reluare a filmului „Fatal Attraction”, dar nu şi la o masă yummy pe care abia aştepţi să o pregăteşti. Şi totuşi… După ce auzi asta cu iepurele fără măruntaie de vreo 50 de ori, şi la radio şi la televizor, începe să te bată aşa, un gând. Iar când ajungi, pentru alte cumpărături, la respectiva prăvălie şi dai cu ochii de urechiat, pac, subliminala lucrează şi îl pui în coş. Aşa se face că, prin chiar forţa repetitivă a unei reclame debile, am…