In ultimele zile, unde ma-ntorceam, ce citeam – peste tot, oamenii de stiinta ziceau ca e musai ca in toamna asta sa nu ratam diverse radacini si boabe de sezon. Ca sunt sanatoase, gustoase si devreme acase. Zana, fata ascultatoare, s-a pus pe treaba si a reusit o combinatie castigatoare.
Despre salata de sfecla rosie n-are sens sa povestesc prea mult – you know the drill: sfecla coapta in cuptor, curatata, feliata si asezonata cu sare, piper negru, ulei, otet si mult hrean ras.
Lintea e de fapt un fel de piure de linte, ca asa a fost soiul ei, sa se terciuiasca la fiert. Reteta e una mai veche, pe care o gasiti aici.
Miezul problemei a fost insa muschiuletul de porc umplut cu fructe uscate, care merge cam asa:
Ingrediente
2 muschiuleti de porc, proaspeti, frumosi si curatati de toate pielitele
fructe uscate – eu am folosit un pumn zdravan de stafide si unul de merisoare uscate (cranberries, va sa zica), insa la fel de bine as fi putut sa folosesc prune si caise uscate, taiate cubulete
patrunjel verde tocat – cam o jumatate de legatura
un baitz dat naibii din: 4 linguri ulei de masline, 1 lingura paprica afumata, 1 lingura boia dulce, 1 lingura sare de mare, 1,5 lingurite oregano uscat, 1,5 lingurite cimbrisor uscat, 2 catei de usturoi zdrobiti
sare, piper negru
sfoara de bucatarie
Inainte de toate, se ‘desfac’ muschiuletii. Cu un cutit ascutit, se taie in lungul muschiuletului, la jumatate, fara sa iesi pe partea cealalta. Se repeta figura pe fiecare dintre jumatati, apoi pe sferturi – ideea este sa obtii o bucata de carne… extinsa in suprafata si gata sa primeasca umplutura.
Intr-un castron, se amesteca fructele uscate cu patrunjelul, apoi se aseaza umplutura pe partea centrala a bucatii de carne si se asezoneaza bine cu sare si piper negru. Se inchid si se leaga cei doi muschiuleti cu sfoara de bucatarie, astfel incat sa nu se desfaca la copt.
Intr-un alt castron, se amesteca toate ingredientele pentru baitz. Se aseaza carnea intr-un castron sau intr-o cutie de plastic si se toarna deasupra ei baitzul. Acum urmeaza operatiunea ‘masaj de relaxare’ – ca sa intre bine tot sosul ala delicios in carne. Acoperim si punem la frigider, cel putin 2 ore, cel mai bine pana a doua zi.
Scoatem carnea din frigider si o lasam putin sa isi revina, biata de ea. Intre timp, incingem bine o ditamai tigaia si punem cuptorul sa se infierbante si el la vreo 200 grade Celsius. Cand tigaia e hot, hot, hot, rumenim muschiuletii pe toate partile, ii punem intr-o tava si imediat in cuptor.
Dupa circa 15 minute, scoatem carnea din cuptor si o lasam sa se odihneasca putin. O taiem in felii potrivite si o punem alaturi de linte si de salata de sfecla.
Pofta buna, dragi oameni de stiinta!
8 Comments
Şi bem la minunea asta nişte monoxid dihidrogenat? Nu de alta, da’ apa, după cum au aflat ăia de le urezi tu poftă bună, n-are nici un rost pe lumea asta. Din fericire, vinul are un conţinut de apă mai mic decât monoxidul dihidrogenat, şi-i şi mai bun.
Draga Petronie, zguduita de revelatiile tale, eu am preferat sa beau un Sauvignon Blanc Lacerta!M-am simtit extrem de hidratata.
Delicioasa combinatie !!
eee, nici cu scones aia nu mi-ar fi rusine! 🙂
Se simte ca a venit frigul draga Zana ! Ti-ai pus sortul si ai trecut din nou la treburi serioase. Abia astept _idem compania_ urmatoarele retete !
🙂 🙂 da, mlt – m-am retras in barlog 🙂
eu prefer muschiuletul de Saftica,foarte aprerciat la micul dejun,problema este ca pentru prepararea lui nu prea se gasesc muschiuletii de vitel
Super combinatie! 🙂