Una mi se vaita ca e la dieta, alta zice ca intra in post, o a treia ca vrea ceva mai colorat, care sa o faca sa uite urgia de afara.  Ce sa fac, ce sa zic? Pot sa nu ma supun?

Vin acasa, cercetez prin frigider si vad intr-un colt niste urgisite si orfane de masline, care se uitau la mine cu ochisorii lor negri si grecesti.  Suflet caritabil, ma scarpin in crestet si ma luminez: ia sa va dau eu , fetelor, niste allium ampeloprasum pe care sa-l insotesc cu amaratele astea.

Ca, deh, emblema Wales-ului este (de-aia il purtau sub casca, in batalie), vitamine si minerale are, de coborat colesterolul  al’rau (LDL) il coboara, de protejat impotriva bolii urate cu ‘C’ protejeaza, iar glicemia una-doua mi ti-o regleaza. Aristotel credea ca vocea limpede a potarnichei de la dieta cu praz se trage.  Imi dau cu presupusul ca Nero l-a citit pe Aristotel, dat fiind faptul ca si el manca tot praz, ca sa-si dreaga vocea. Dau o raita pe la Radu Anton Roman, de-un control, si ma pun pe treaba.

Ingrediente

6 bucati de praz – alege-l drept si tare; partea alba sa nu fie ingalbenita, nici pleznita; sa nu fie prea gros (ca e atzos) si toate firele sa fie cam de-un diametru, ca sa fiarba in acelasi timp

200g de masline – cele negre si zbarcite sunt cele mai bune, ca adauga si ele la dulceata discreta a mancaricii; daca iti par prea sarate, tine-le pret de 10 minute in apa calda, sa mai lase din saratura

3 linguri de ulei – eu tot cu Floriol-ul Mediteran ma descurc

1 conserva cu 400g cu pulpa de rosii – am decoperit de curand, la Cirio, 2 variante, una cu usturoi si alta cu aromatice, ma tot joc cu ele

2 catei de usturoi (daca nu ai pus rosiile de mai sus cu usturoi), tocati marunt

1 ceapa micuta, tocata

2 – 3 linguri de ketchup (optional)

2 – 3 linguri suc de lamaie (optional)

Sare, piper (eu cu sarea as lasa-o mai moale, ca au maslinele destula)

Marar tocat

Spala bine prazul, taie-i capatul cu moatzele plus partea verde cu frunzele si scoate-i prima foaie, cea mai groasa si uscata.  Ai ramas acum cu 6 bucati, albe si frumoase.

Taie-le si pe ele in bucati potrivite, cam 8 – 10cm in lungime.  (Unii le pun pe astea direct in mancare, eu fac cum ma taie capul: le oparesc ori le dau la abur cateva minute, sa le iasa damful iute si sa fie mai usoare la digestie.  Dupa asta, le scurg bine intr-o strecuratoare si le dau deoparte pentru mai tarziu.)

Intre timp, incinge uleiul intr-o cratita maricica, adauga ceapa.  Caleste la foc potrivit, pana cand ceapa devine translucida, vreo 4 – 5 minute.  Adauga apoi usturoiul, daca folosesti si lasa-l si pe el la calit inca 1 minut.  Toarna in cratita pulpa de rosii.  Umple cutia conservei cu apa si adaug-o si pe aceasta in cratita.  Salta un pic focul, sa dea niscaiva clocote.

Acum adauga bucatile de praz, oparite au ba, scade flacara aragazului si lasa la foc molcom, o jumatate de ora sub capac.  Amesteca din cand in cand, sa nu se lipeasca de fundul cratitii.

Scurge maslinele si pune-le si pe ele in cratita, pentru ca – asa cum spune Radu Anton Roman – ‘sa se cunoasca cu mancarea’ – vreo 5 minute.

Gusta, asezoneaza.  Eu adaug acum si ketchup-ul, ca imi place mancarea dulce, tu poti sari peste asta sau poti adauga sucul de lamaie, daca vrei sa iasa mancarea un pic acrisoara.  Mai da un clocot –doua si gata.  Presara mararul tocat si serveste.  De esti cusurgiu si vii sa-mi zici acuma ca maslina nu da bine la dieta, n-ai decat sa n-o mananci!

P.S. Prazul l-am pus alaturi de o chiftea la cuptor, din tocatura de curcan.  Pentru asta, reveniti maine. 🙂

Write A Comment


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.