In fereastra imi bate o raza de soare si ma simt precum griveiul toparcean – usor iritabila, nerabdatoare. Am chef de ceva dulce – asta nu e nimic nou. Am chef de ceva dulce SI usor, dar nu prea dulce, ba chiar un pic acrisor. Foarte hotarata fiinta mai sunt si eu! Asa ca fac o rulada aeriana si pufoasa, umpluta cu ceea ce am la indemana. Ar fi putut sa fie un gem de caise ori de zmeura; n-ar fi dat rau nici o crema buna de cioco. Insa cel mai simplu a fost sa mai desfac un borcan de apple butter si sa termin rapid cu toata constructia cea zaharicoasa.
Ingrediente
4 albusuri
7 galbenusuri
85g zahar pudra
35g faina
40g faina (amidon) de porumb – zis si Maizena
1 praf de sare
Pentru sirop
70ml apa
70g zahar tos
2 linguri schnapps de mere (poate fi rom ori alt alcool in acord cu umplutura pe care o alegi)
Pentru umplutura – niste apple butter /gemul preferat/crema de ciocolata/crema de vanilie/mere calite cu scortisoara si zahar or whatever else makes you happy
Preincalzeste cuptorul la 220 grade Celsius.
Intr-un bol, bate galbenusurile cu 55g zahar pudra, pana cand obtii o crema aerisita, de un galben foarte deschis,voluminoasa, care cade de pe tel ca o panglica.
In alt castron, bate albusurile spuma cu un praf de sare. Cand au inceput sa se intareasca, adauga-le restul de zahar pudra. Continua sa bati, pana cand spuma e densa si lucioasa.
Amesteca in transe albusurile-spuma in crema de galbenus – nu e nevoie de miscari energice, teutone, ci de alunecare usurica a telului din strafund de castron spre suprafata. Ca si cum vrea sa amesteci puful intr-o perna, fara sa il imprastii in toata camera. 🙂 Dupa ce ai terminat cu albusul, continua in aceeasi cadenta, adaugand amestecul de faina + amidon.
Odata omogena, toarna compozitia pe tava cuptorului tapetata cu hartie de copt. Da la copt pentru 6 minute, sa se umfle si sa se rumeneasca usurel. Scoate din cuptor, rastoarna blatul pe o carpa curata de bucatarie. Desprinde usurel foaia de copt de pe blat si acopera-l cu o alta carpa de bucatarie, foarte usor umezita. Lasa-l asa pana cand s-a racorit complet.
Intre timp, pregateste siropul. Pune apa cu zaharul la fiert – dupa ce da primele clocote, da deoparte sa se raceasca. Adauga-i alcoolul.
Insiropeaza blatul cu siropul alcoolizat, intinde pe blat umplutura preferata si ruleaza cu ajutorul carpei de dedesubt. Eu nu sunt cunoscuta pentru marea mea radbare, asa ca am rulat fara mila si blatul a crapat usor. Beware and be patient!
Aseaza rulada pe un platou si taie-i feliile de la capete. Feliile astea nu vor fi asa aspectuoase, dar va asigur ca sunt la fel de gustoase – dupa cum au constatat, cu disperare, niste cetateni pe care ii cunosc. Atunci cand le-au fost oferite, le-au refuzat cu replica: ‘Aaa, noua ne dai toate rebuturile?’. A doua zi, cand rulada era ca si disparuta, le cautau de zor prin bucatarie ‘ Feliile alea de ieri, de la capete, mai sunt?’. Ei bine, nu mai erau, ca ma sacrificasem eu – ca o martira ce sunt – si le mancasem. Asadar, odata eliminate capetele inestetice, pudreaza cu zahar si risca sa lasi rulada asta nesupravegheata asa, vreo juma’ de ora. Sa imi povestesti si mie ce ai mai gasit dupa aceea.
8 Comments
Zano, stii ce ar fi foarte util? Sa notezi durata prepararii!
(Tocmai mi-a trecut prin capatana si voi adauga si eu asta la retetele mele viitoare…)
In rest, ma bucur ca nu eram acolo sa fiu nevoita sa scocioresc dupa un capat de rulada – ca as fi facut asta dupa cat de delicios arata!! 🙂
Cristina, m-am gandit si eu la asta, insa ma temeam ca incepe sa semene a carte de bucate. daca se cere, ma voi supune cu placere 🙂
Zano,ce dimensiuni are tava in care ai facut rulada asta?:))
Diana, e vorba de tava standard a cuptorului – dupa ce am masurat-o ochiometric iti pot spune ca are cam 30X40cm.
Votat. Astept desertu’ 😛
ps: week-end placut!
Mersi. Si tie! 🙂
Zinik – rulada suna bine, it gave me food for thought despre umpluturi diverse. Chestia cu timpii e utila, caci, daca tot ne dai retzetele si detalii despre manufacturierea lor, why not si duratele?
Anyway, ce voiam satz spun e ca propozitzia asta „Ca si cum vrea sa amesteci puful intr-o perna, fara sa il imprastii in toata camera.” mi-a zburatacit creierul. Nu stiu cum se face cu pernele, desi in copilarie, mama si femeia de serviciu desfaceau pernele si spalau puful de gisca si porma il puneau inapoi. Rezultatul a fost ca m-am giurat ca, jamais de ma vie, asta nu ie o activitate care sa intre vreodata in jobdescripshanu meu. Oricum, propos-ul dumitale m-a distrat.
Acu, astept sa ne povesteshti – cind si cind – si din gradinutza, ca devine interesant si de sezon. Cu poze, bien sur.
Ma execut de indata cu postarile legate de gradina. E inca destul de ‘cheala’, insa desfasuram activitati de cabana, cum ar fi rasaduri de tot felul. 🙂