Una dintre cele mai bune prăjituri pe care le-am făcut vreodată.
Azi a fost o minunată zi de octombrie. Specială prin faptul că am reușit să îmi curăț blogul de tonele de spam, să deretic, să aerisesc și să actualizez prin toate ungherele sale. Și tot astăzi, aleluia!, iată că reușesc să postez și prima rețetă după muuuuult timp. Este cazul să mărturisesc – mai alaltăieri mi-am făcut o listă mobilizatoare, cunoașteți modelul … „trebuie să mă apuc de sport”, „trebuie să intru la dietă”, „trebuie să fac ordine prin dulapuri”, „trebuie să mă reapuc de scris pe blog”. Hai, că nu e greu de ghicit – înainte de orice altceva, m-am apucat de scris. Și, ca să mă apuc de scris, m-am apucat de gătit. Dacă am gătit, nu am avut – evident – timp de sport și de ordine, însă am avut timp de mâncat. Asta este, mă sacrific. După o supă cremă de țelină și praz, plus o…
Internetul era invadat de găluște cu prune. Eu nu știu să fac galuște cu prune (hahaha, vor zice unii, Zâna Eficienței nu știe, hahaha, nu e așa de șmecheră cum se crede, ei bine, da, am complexul găluștei cu prune perfecte!). Situația era disperată. Așa că, în regim de urgență și sub cod portocaliu de poftă de dulce, am ales rețeta asta și am răzbit. INGREDIENTE 185g unt de masă COVALACT DE ŢARĂ 65% grăsime 220g zahăr tos 4 ouă 1/2 linguriţă esenţă de vanilie 1 linguriţă praf de copt 240 g miez de nucă măcinat fin 90g făină albă coaja rasă de la o lămâie 10 – 12 prune frumoase, coapte, tăiate în jumătate, cu sâmburele îndepărtat Pentru glazură şi topping: 1 – 2 linguri suc de lămâie 1/2 ceaşcă zahăr pudră 1/4 ceaşcă miez de nucă, tocat, pentru topping Pentru servit (opțional) Iaurt cremos COVALACT DE ŢARĂ Zahăr pudră…
Se ia o cură de slăbire. Se examinează. Se exclamă „pffuaaaiii!” (tehnica nu este simplă – trebuie acumulată multă frustrare, pentru că aerul să fie proiectat cu putere în exterior, exprimând dispreţ superior şi bravadă). Se dă la naiba. Se începe pregătirea frenetică a unei reţete cu ciocolată, care să demonstreze că subiectul nu se teme de provocări. Pe parcurs, se încearcă sufocarea sentimentului de vinovăţie care se furişează, parşiv, în minte. Se mimează alegerea matură, conştientă: nu brownies decadente, cu mult unt sau smântână, ci o prăjitură „light”, cu ciocolată şi ulei de măsline, plină de antioxidanţi şi acizi graşi sănătoşi. Se ignoră cele 200g zahăr, pentru că sunt, nu-i aşa, în cea mai mare parte reprezentate de varianta brună, nerafinată. Se prepară. Se mănâncă. Şi se trăieşte cu consecinţele propriilor fapte delicioase. Ingrediente 170g ciocolată neagră, cel puţin 75% cacao, ruptă în bucăţi mici 4 ouă, gălbenuşurile separate…
Mango-ul este unul dintre fructele mele favorite. E dulce, parfumat, cu o textură cremoasă şi cu o culoare superbă. Un grup (sau mai multe) de cercetători britanici şi de alte naţii a concluzionat că este şi foarte sănătos – ne-ar proteja de tot felul de boli, prin conţinutul său în polifenoli antioxidanţi, vitamine (C şi A, în mod special), betacaroten şi fibre. Ciudat, dar mango-ul face parte din aceeaşi familie de plante cu fisticul şi nucile caju. În afară de deserturi, smoothies şi salate de fructe, este un excelent ingredient pentru marinate de tot felul. Chiar dacă e scump, prefer să îl cumpăr pe cel premium / gold , gata de mâncat, cu care am garanţia că poate fi folosit imediat, fără să îl pun în pungi de hârtie sau în ziar, in camara, şi să aştept câteva zile să se coacă. Sau să uit de el şi să îl…
De cand am inceput sa scriu blogul asta, au fost multe momentele in care am regretat amarnic lipsa mea de abilitate fotografica. Cum, de altfel, regret si faptul ca pozele nu pot reproduce – deocamdata – arome sau gusturi. Asa a fost si cu reteta asta de crumble, pentru care ma voi incumeta la o scurta descriere introductiva. Pulpa de mar copt, aurie si translucida, caramelizata ici si colo, ascunsa sub plapuma de crusta. In toata bucataria, parfum impletit si despletit de unt, zahar si scortisoara. Bolul fierbinte, in care scufunzi incet lingura, anticipand contrastul dintre marul catifelat si crantzul crumble-lui. Momentul de nehotarare, pana cand sa te ridici de pe sofa si sa cauti febril in frigider cutia cu smantana ori inghetata de vanilie. Burtica dolofana si moale, de pisoi, pe care te freci satisfacut, dupa o portie din minunea asta. Daca ai avea si mustati, te-ai linge pe…
Ma gandeam ca azi sa mancam ceva usor, mai ales ca ne aflam sub amenintarea unor intreruperi de curent. Asa ca am luat-o de dimineata cu pregatirea pranzului, ca sa nu recurgem iar la traditionalele rosii cu branza. Nu ca as avea ceva impotriva rosiilor cu telemea – as putea trai toata vara doar cu asta. Ieri am cumparat din piata o (probabil) ultima tura de cirese ale sezonului – Napoleon le zice. Aproape negre, imense, dulci cu un arriere-gout amarui. Dupa ce am ras un castron plin de cirese in stare naturala, aseara la televizor, am zis sa profit de ele si in alt mod. Asa ca mi-am amintit de o reteta de clatite umplute cu branza dulce, asortate cu sos de cirese. Ingrediente 12 clatite (luate in stare congelata, de la supermarket) – pe caldura asta si cu sabia enel deasupra capului, n-am avut nici un regret sa…