Am plecat. Ca in fiecare an, Grecia.  Am mancat, am inotat, am dormit, am zacut, iar am mancat. Iar am dormit.  Intre timp, am cautat semnele crizei grecesti.  Le-am gasit: anemice.  Cate un bon fiscal pe ici, pe colo, cate o pravalie ori o benzinarie inchisa, ceva mai multe panouri pentru vanzari de case si terenuri.  Cam atat.  In rest, sirtaki la greu. De la distanta, mi se parea mai grava situatia cu Cruduta molestata de Costea decat criza greceasca.  Despre ailalta criza romaneasca nu mai spun – am ignorat-o, ca sa nu imi stric digestia de boa constrictor. Serviciile grecesti, cum le stiam.  De cele mai multe ori excelente, cateodata rizibile. Exemplul 1 Resort de 4 stele, pe coasta de vest a Greciei.  Rezervor defect la closet, susurand non-stop.  Sunat receptie, cerut instalator reparat defectiune.  Da, da, vine imediat! Asteptat ore.  24 ore.  Insomnie pe fond de izvorakis.  Sunat…