De multe ori, în mediul profesional sau de afaceri, am avut ocazia să întâlnesc doamne sau domnişoare îmbrăcate, cum să spun, original. Cel puţin pentru acele circumstanţe. Bine pregătite, inteligente, plăcute, însă puse în dezavantaj de ţinuta pe care o purtau. Exemple? Într-un minister: planturoasă blondă, purtând o fustiţă din satin roşu şi o bustieră neagră, de hangiţă din cupletele deocheate de epocă. La o bancă: tânără superbă, compromisă de nişte catalige de inspiraţie portuară, de o minijupă invizibilă şi un exces de gene false, intens rimelate, în miez de zi. Într-un birou de relaţii cu publicul al unei instituţii: funcţionară în pragul vârstei de pensionare, cu bluză din voal prin care se vede un sutien consistent şi cercei ca nişte decoraţiuni de Crăciun. V-aţi întâlnit şi voi cu astfel de situaţii, ca să nu zic personaje, şi aţi simţit aceeaşi jenă, aceeaşi părere de rău. Pentru că singura şi…
Ma omoara cu zile vremea asta cenusie. Parca am vata in cap! Sa lucrez cu cifre e exclus, tot ce vad sunt niste coloane si randuri saltarete, care fac bascalie de mine, mutandu-se de colo-colo. Daca ma apuc sa dau telefoane, uit din ce motiv am sunat, ma balbai putin si improvizez conversatie de complezenta pret de un minut-doua, pana cand imi vine in minte rezonul initial al apelului. Neputandu-ma baza doar pe insuficientele si accidentalele doze zilnice de cer senin si soare, trebuie sa apelez la masuri exceptionale. Se impune un tratament de durata cu pantofi. Intrucat pantofi adevarati nu mai am curaj sa aduc acasa pentru o lunga perioada de timp (ar trebui sa ii strecor camuflati pe sub nasul stiu-eu-cui), ma voi multumi cu pantofi virtuali. Pentru ca tratamentul sa dea rezultate, mi-ar trebui niste pantofi consacrati, clasici, din aceia care par o achizitie rationala si perfect…