Tag

scortisoara

Browsing

Stătea pe blatul din bucătărie și se uita la mine. De vreo două săptămâni, de când îl adusesem acasă, într-un puseu de entuziasm al zilelor de toamnă încă însorită și caldă. El se uita la mine și eu la el.  Din când în când, îl verificam.  Părea OK. Uitam de el o vreme. Asta pâna acum vreo două zile, când m-am decis să îi fac felul. Nu se mai putea așa, chestia asta dura de prea mult timp. Așa că l-am tăiat bucăți și l-am băgat în cuptor. După cum puteți vedea în rețeta care urmează. Ingrediente un dovleac de plăcintă de vreo 900g – 1 kg 5 ardei capia 2 linguri ulei de măsline 1 linguriță chimion pulbere 1 linguriță coriandru pulbere 1 linguriță scorțișoară pulbere 1/2 linguriță ghimbir pulbere coriandru proaspăt, tocat sare și piper negru, dupa gust 300ml iaurt gras 2 căței de usturoi, curățați și tocați…

Cunosc numeroase doamne și domnișoare deștepte și mă mândresc cu acest lucru. Multe dintre ele fac lucruri despre care ar trebui să discutăm mai des, pentru că ne sunt de folos tuturor. Mai ales când e vorba despre sănătatea copiilor noștri. Într-o țară și într-o lume în care „timpul de calitate” al părinților cu progeniturile lor a ajuns, din păcate și de multe ori, să însemne o excursie la mall încheiată apoteotic cu o tratație la un stabiliment fast food și în care ne întâlnim zilnic cu pre-adolescenți cu gabarit depășit, prăbușiti pe canapele în fața ecranelor de tot felul, un proiect precum cel al prietenelor de la Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step by Step, dezvoltat împreună cu Lidl, este unul de utilitate publică și presantă. Este vorba despre cartea de educație nutrițională pentru copii „Sănătate ca la carte”, ai cărei autori sunt Dr. Florin Ioan Bălănică și…

Cred că v-aţi obişnuit deja cu prezenţa constantă a reţetelor cu ciuperci pe blogul ăsta. Una la mână, îmi plac. Doi la mână, aşa mai îndes şi eu pe gâtul familiei predominant masculine nişte mâncare fără carne. Deşi, în ultima vreme, s-au cam prins de figura asta şi mă privesc cu o sprânceană ridicată întrebător, de fiecare dată când ascund prin coşul de cumpărături câteva casolete cu champignons, pleurotus şi chiar shiitake. Un hrib – doi sau un gălbior poate că le mai scapă. În rest, au început cu scuze de tipul „nu ştiu de ce, însă mi se pare că ciupercile sunt destul de indigeste” sau „am citit undeva că e recomandat să nu mănânci ciuperci mai frecvent de 2 ori pe lună”. Asta în loc să mă privească bărbăteşte în ochi şi să îmi zică: „femeie, noi ne-am cam săturat de fungii tăi!”. Până la această clipă a…

Poate că am avut nişte părinţi care voiau să scape de noi, ca de Hansel şi Gretel. Că altfel nu îmi pot explica faptul că ne lăsau să colindăm cu orele după ciuperci, pe coclauri şi prin pădurile semisalbatice din Munţii Vrancei. Mai mult decât atât, atunci când ajungeam cu ciupercile acasă, ni le găteau. Noi, ce să zic, soi rezistent, le mâncam şi uite-ne acum, tot cu ele în meniu, ori de câte ori ni se năzare. În ceea ce mă priveşte, atunci când simt că e cazul să iau o pauză de la carne, ăsta e primul lucru la care mă gândesc: o mâncărică de ciuperci. De data asta, sătulă de tocană şi ciulama, am zis să combin pohta de mânătărci cu dorul de ducă în Grecia. Şi am pus de-un stifado, cu toate aromele şi condimentele care fac inconfundabil acest fel de mâncare. Ingrediente 25g hribi deshidrataţi…

Totul a început cu nişte caimac, cumpărat de la Cuţitul de Aur. A continuat cu o laborioasă investigaţie cu privire la reţetele care folosesc acest ingredient: online, offline – prin cărţile de bucate şi pe la prieteni. Aşa am descoperit katmer-ul, un fel de „clătită” umplută, pregătită de obicei cu fistic, prăjită în tigaie ori rumenită în cuptor, care se porţionează şi se serveşte – se pare – la micul dejun. I se mai spune kattama (în kazahă şi în kirghiză), katlama sau gambir, în mongolă. În afară de fistic, în anumite zone din Turcia , katmer-ul este umplut cu mac, în altele, cu tahini. Este pudrat cu zahăr sau acoperit cu melasă de fructe. Cel mai faimos katmer este cel de Gaziantep, oraş din sud estul Anatoliei, de unde vine – firesc – şi cea mai bună baclava. Pentru că fisticul nesărat şi decojit este rara avis în Bucureşti,…

Ne aşteaptă zile grele. Cu mâncare care te lasă lat. Şi cu cozi la medicamente pentru care se fac reclame stupide la televizor. Pardon pentru paranteză, însă, dacă tot a venit vorba despre farmacie, să vă spun ce m-a lăsat mască zilele trecute. În cântecelul de trei parale interpretat de două vedete (când spun vedete, mă gândesc aşa, la nivel de microraion), dedicat propăşirii unui lanţ de farmacii, apărea un vers uluitor: „şi surprize pentru pitici”. Mai erau şi alte rime – mămici, bunici, pe foarte scurt, toată lumea voia la farmacie. Dincolo de versul facil şi de montarea în stil kommunist-disco-Friedrichstadt-Palast, mi s-a părut  în acelaşi timp ilar şi grav următorul lucru: copiii erau invitaţi să considere farmacia un loc magic.  Un loc în care e bine şi e interesant să mergi, căci vei avea parte de surpize. Eu zic să ne mai înfrânăm elanul comercial şi să îi lăsăm…

În mod tradiţional, se prepară în tăvi uriaşe de metal, purtate pe cap de vânzătorii ambulanţi din Ierusalim şi din întreg Orientul Mijlociu. Există variante pregătite cu tăieţei de kataif şi altele, mai moderne, care au un blat din firimituri de prăjitură.  Se mănâncă intodeauna călduţă, stropită din abundenţă cu sirop auriu şi parfumat, lângă o ceşcuţă de ceai de mentă sau de cafea pregătită la nisip. Iată, aşadar, eroina acestei postări, kodafa de Ierusalim. Ingrediente 200 – 250g couscous 500ml apă fierbinte 175g unt tăiat cubuleţe 1 ou, bătut un praf de sare 400g brânză ricotta sau brânză de vaci grasă, bine scursă 200g mozzarella, dată de răzătoare sau tocată mărunt coajă rasă de portocală 350 ml miere fire de şofran, de 2 – 3 ori cât apuci între degete un praf de scorţişoară 120ml apă 1 linguriţă apă de flori de portocal sau suc de lămâie 90g miez…

Acum ceva vreme am vazut cea mai recenta varianta a „Cenusaresei” lui Disney.  The movie. Cate Blanchett era mastera imbracata de Dior, iar Helena Bonham Carter, zana cea buna. Imbracata, parca, de Botezatu. Cam trist. Filmul asta m-a marcat intr-un mod bizar. Am dezvoltat o obsesie cu dovlecii, mai ales aia care se transforma in caleasca si mai ales pentru ca aveam masina la garaj, pentru revizie. Asa ca m-am pus pe gatit dovleci.  Incet – incetisor.  Mai intai, unul umplut, dulce-sarat si iute. Azi, unul mega-dulce, parfumat si turcesc. La mama ei (sa zicem ca o cheama Hurrem, ca sa ma pun bine si cu ai de se uita la „Suleyman Magnificul”), chestia asta se numeste kabak tatlisi si se serveste cu fistic pisat si cu caimac.  Pe caldurile astea, nu ma putea muta din loc nici armata sus-numitului sultan, ca sa strabat orasul si sa fac rost de…

In cinstea alegerilor din Grecia – cu rezultatul lor care ma face sa sper ca voi avea o vacanta cat de cat normala – am decis sa fac o musaca.  Asta este si asa o mancare cu dichis si chichirez, daramite atunci cand o pregatesti pentru un familion in care: a.  unii nu vor bechamel; b.  altii vor bechamel; c. ingredientele pentru bechamel (va sa zica untul ala despre care nimeni nu stie cum s-a volatilizat din frigider) sunt incomplete; d.  aia care nu vor bechamel vor totusi ca musacaua lor sa aiba deasupra o crusta aurie, asemanatoare cu a alorlalti care vor bechamel. Uf! Va ajunge? Noroc ca aici avem de-a face cu Zana Eficientei si nu cu o Tinker Bell oarecare.  Asadar, va prezint doua retete intr-una singura – va las pe voi sa alegeti care si cum va place. Ingrediente 2 vinete babane, taiate felii de vreun…

Zana voastra e cam naiva.  Cand a vazut ea meteo de circulat in maneca scurta, dimineti insorite si muguri care stau sa plesneasca, si-a zis ca gata, asta este, pa si pusi frigaraie.  Naiva, cum va ziceam.  Nici nu apucase Zana sa se gudure a primavara adevarata, ca temperatura a si scazut ‘in termometre’, cum bizar se exprima buletinele de stiri autohtone.  Temperatura a scazut, ora s-a schimbat si un fior de nor apasator i-a trecut Zanei pe spinare. Ca sa il alunge de unde o fi venit, a pus mana repede pe niste pulpe de pui si le-a pregatit in stil marocan, cu mirodenii multe si sos delicios, langa o tava cu cartofi copti in untura de gasca. Ingrediente 6 pulpe superioare de pui dezosate 200g pulpa de rosii 2 lingurite harissa (pasta de ardei iute cu usturoi, coriandru si altele asemenea) 1 lingurita ras el hanout galben (amestec…