Mă uitai în urmă, pe blog. Și ce văzui? Că mai făcui. Creveți din ăștia. Însă când îi făcui, omisei să vă dau rețeta exactă. Pfff, obosii cu perfectul ăsta simplu – cred că, dacă vazură, se declarară mulțumite Coana Mare, mama Dica și tanti Ana, de pe unde or fi ele acum, în cerul ăla mare cât toată Slatina și tot Caracalul la un loc.
Ingrediente
- 600g creveți prefierți, decorticați, dezghețati și bine scurși de apă
- 50g unt, tăiat în cubulețe
- 1 lingură ulei de floarea soarelui
- 4 căței de usturoi
- un praf (cât vă ține pipota) de piper cayenne
- un praf de piper negru, proaspăt măcinat
- un praf de sare
- pătrunjel verde, tocat
- puțina zeamă de lămâie
Mod de preparare
- Într-o tigaie încăpătoare, pune să se topeasca untul, la foc potrivit. Adaugă uleiul, care va ajuta ca untul să nu se ardă și să nu se închidă la culoare.
- Adaugă usturoiul tocat marunt și lasă-l să se înmoaie preț de un minut.
- Pune în tigaie creveții, asezonează cu sare, piper negru și piper cayenne. Sotează timp de vreo 5 minute, nu mai mult, că se întăresc creveții și devin gumoși. Scaldă-i tot timpul cu sosul cel bun.
- Presară pătrunjelul verde tocat și stoarce deasupra zeama de lămâie. Amestecă din nou și ia de pe foc.
De servit, eu i-am servit lângă niste cartofi fierți și apoi tavaliți în tigaie prin grăsime de rață bine încinsă, până s-au rumenit olecuță (ca să fac astfel dreptate și sfertului meu moldovenesc), plus o salată mixtă și cosmopolită, cum îi șade bine cetățeanului european mâncător de lucruri sănătoase. Acum nu se mai poate spune că nu aveți rețetă ca la carte! Sunt împăcată. Și sătulă.
