Ultimele zile ale anului care s-a incheiat si primele ale anului care incepe sunt chinuite, ca de obicei, de o multime de restrospective, best of-uri, rezumate si topuri. Se pare ca nu putem trece la aplicarea eroicelor noastre new year resolutions pana cand nu ne incheiem socotelile cu ce a fost si nu gasim un inceput de potecuta prin ce urmeaza sa fie. Vorba lui Mark Twain : „New Year’s Day…now is the accepted time to make your regular annual good resolutions. Next week you can begin paving hell with them as usual„.
Cu toate astea, sper ca macar o parte din angajamentele mele culinar-gastronomic-dietetice pentru noul an sa fie duse la bun sfarsit. Iata-le:
01. Sa cumpar cat mai multe alimente produse local (chiar ieri am descoperit o mozzarella de bivolita excelenta, produsa in Ardeal), de sezon (lumea a devenit de-a dreptul ridicola in sensul asta – sunt pline pietele de cirese exorbintant de scumpe) si fara ambalaje sintetice (caserole de polistiren ori plastic, folie de plastic, etc)
02. Sa ma ocup mai serios de gradina noastra de legume si sa planific din timp conservarea tuturor fructelor si legumelor recoltate.
03. Sa imi cumpar cateva gaini pentru oua. Asta s-ar putea dovedi mai tricky, din simplu motiv ca imi este frica de orice fel de pasare. Cosmarul meu din aceste zile este, evident, ala cu pasarile moarte care cad – fleoshc! – din cer. Hmm, poate ca ideea cu apicultura era mai buna, desi se loveste de opozitia furibunda a celorlalti membri ai familiei.
04. Sa incerc o perioada de dieta detox, fara grau, fara drojdie, fara zahar refinat si fara grasimi din alea nesimtite si saturate. Adieu, Mon Cheri!
05. Sa incerc sa pregatesc, pentru diferite onomastici si aniversari, cadouri gastronomice homemade – asta s-ar potrivi si cu spiritul temperantei, dar si cu cel al oferirii de daruri pe care le-am particularizat gusturilor unei anumite persoane.
OK, ajunge, ca si asa par destul de multe si de serioase. In alta ordine de idei, anul 2011 se anunta interesant din punct de vedere gastronomic. Tendintele le puteti vedea aici – cel mai interesant mi se pare aparatul pentru pregatirea mancarii sous vide. Am gasit deja cateva bloguri cu retete de acest fel si, in masura in care voi poseda o astfel de masinarie, va voi impartasi impresiile mele.
In zilele urmatoare: tort de ciocolata cu glazura ganache si coaja de portocala zaharisita si un fel de pho (supa vietnameza), adaptat la ingredientele din camara si din frigiderul meu. Asta ca sa stiti ce va asteapta. 🙂
13 Comments
…..06. sa scrii o carte de bucate 😛
intamplator sau nu prea, ma tot gandesc la asa ceva 🙂 timp sa am 🙂
07. Sa ne-o faci cadou cu autograf? 😀
Referitor la punctul 1. , am gasit la Carrefour mascarpone facut de Prodlacta-Brasov, excelent si la o treime din pretul celor din import. Deci subscriu!
stai s-o scriu mai intai. 🙂 o sa incerc si mascarponele Prodlacta, neaparat!
Pingback: Trei… doi… unu… și! « Buimacii
Effy – Mon Cheri? Si tu? Eu – orice cireasha sau, preferabil, vishinica in alcool si apoi in ciocolata amaruie. My favourite: visinile in ciocolata, alea in care e si coditza muiata in ciocolata, de la Neuhaus, dar cine e la Bruxelles chiar toata ziua?
Altfel, aplaudez, ca fana maxima a lui „less is more”, decizia de downshift. Brava, viva Italia!
Ouch! Neuhaus, Godiva, Leonidas…. de ce trebuia sa pui degetul pe cea mai dureroasa rana, Vera??? De ce? 🙂 🙂
asta cu produsele locale o aplaud intens si cu fervoare, caci sunt molipsita din Austria unde sunt practic setata sa nu cumpar decat produse rot-weiss-rot :D, cum cu mandrie le denumesc ei. am mai scri odata de mult pe vechiul blog ca imi pare tare rau ca romanii nu pun mai mult accent pe produsele lor, ca nu le promoveaza mai intens si ca nici statul nu se eforteaza sa ii sustina :(. dar daca macar noi, in calitate de cumparatori, suntem mai atenti, cred ca un prim pas a fost facut. bravo, Zana >:D<!
poate ca asta ar fi o campanie buna, sa puna si aici tricolorul pe toate produsele romanesti … de calitate 🙂
Planuri de zână adevărată! Succes!
PS Vezi că păsările de curte au o problemă cu unghiile de la picioare vopsite în roșu, pune niște șosete când pleci cu coșulețul să culegi ouă! 🙂
of, Doamne, bine ca mi-ai zis – si asa imi era frica de ele, acum o sa se duca altii sa le caute de oua 🙂 dar tot nu ma las – trebuie sa-mi depasesc chestia asta usor stupida 🙂
Punctul nr 5 mi se pare foarte inspirat. Eu incerc mereu sa personalizez cadourile, si un astfel de gest din partea cuiva, m-ar surprinde intr-un mod foarte placut.
da, este o ocazie grozava sa arati cuiva ca il cunosti si stii – pe bune – ce i-ar face placere ‘necomercial’ 🙂