Azi a fost o zi ciudata.
Dupa ce am citit intr-un ziar verbul ‘a oja, eu ojez, tu ojezi…’ (se pare ca descrie actiunea de a te da cu lac pe unghii), m-am uitat – din greseala, jur! – pe canalul balkanica sau asa ceva. Am inteles, astfel, cum arata Raiul pentru locuitorii din bamboo: un loc unde curge siliconul in valuri, impreuna cu cocktailurile in culori chimice. Unde e OK, chiar si pentru barbatii cu burta de bere, sa danseze din buric si sa se dea cu fond de ten.
Inca sub impresia acestui loc unde e noapte 24/7, am schimbat canalul si am nimerit o emisiune in care niste englezoaice batranele isi cautau casa in Normandia. Agentul imobiliar frantzuz le arata, foarte incantat, o proprietate si le tot spunea : ‘zis iz a rrrruuum, ies?’
Mai pe seara am constatat ca Simona Tache ne-a dat o tema profunda de gandire. M-am sfortat sa ma psihanalizez vreo zece minute, da’ n-am reusit. Tot ce sper e sa nu cumva sa ajung in discoteca perpetua a alora de pe balkanica.
Ca sa ma zenizez (verb din familia lui ‘a oja’) si sa aduc putina normalitate in aceasta zi bizara, o sa ma uit pe net, la pantofii haiosi si colorati de la Mandarina Shoes.
