In cinstea alegerilor din Grecia – cu rezultatul lor care ma face sa sper ca voi avea o vacanta cat de cat normala – am decis sa fac o musaca.  Asta este si asa o mancare cu dichis si chichirez, daramite atunci cand o pregatesti pentru un familion in care:

a.  unii nu vor bechamel;

b.  altii vor bechamel;

c. ingredientele pentru bechamel (va sa zica untul ala despre care nimeni nu stie cum s-a volatilizat din frigider) sunt incomplete;

d.  aia care nu vor bechamel vor totusi ca musacaua lor sa aiba deasupra o crusta aurie, asemanatoare cu a alorlalti care vor bechamel.

Uf! Va ajunge? Noroc ca aici avem de-a face cu Zana Eficientei si nu cu o Tinker Bell oarecare.  Asadar, va prezint doua retete intr-una singura – va las pe voi sa alegeti care si cum va place.

Ingrediente

2 vinete babane, taiate felii de vreun deget grosime

2 cepe mari, tocate marunt

3 catei de usturoi, la fel de marunt tocati

800g carne de vita tocata (eu am luat pulpa de vita maturata de la angst)

cateva linguri de ulei de masline

1 praf de scortisoara

1 praf de oregano grecesc

1 praf de boia afumata spanioleasca

50 ml vin alb sec

1 cutie pulpa de rosii (italienesti) de 400ml

3 linguri ulei de masline

2 lingurite zeama de lamaie

3 linguri de smantana

1 lingura parmezan ras

3 oua

1 lingurita faina de porumb (cornflour)

sare si piper negru proaspat macinat

Vinetele pentru ambele tipuri de musaca

Preincalzeste cuptorul la 200 grade Celsius.

Pregateste 2 tavi tapetate cu hartie de copt.  Intr-un castronel, amesteca 2 linguri ulei de masline cu 1 lingurita suc de lamaie.  Unge feliile de vinete cu acest amestec, pe ambele fete.  Presara cu piper negru, aseaza-le in tavi si da la cuptor pentru 30 minute.  Intoarce-le la jumatatea timpului, apoi scoate-le pe o farfurie, sa se racoreasca.

Tocatura pentru ambele musacale

Inr-o tigaie incapatoare la foc potrivit, incinge o lingura ulei de masline.  Adauga ceapa tocata si lasa sa devina translucida, timp de 4 minute.  Adauga usturoiul si lasa inca 1 minut.  Acum pune in tigaie si carnea – salta usurel focul, sa prinda biata de ea putina rumeneala.  Desfa-o cu o furculita, sa nu ramana guguloaie prea mari.  Toarna deasupra vinul alb, lasa sa fremete pana iese damful de alcool, apoi adauga si pulpa de rosii.  Asezoneaza cu scortisoara, oregano, boia afumata si potriveste de sare si piper.  Coboara iar flacara si lasa sa scada, descoperita, pana cand sosul a scazut si s-a ingrosat, iar carnea e bine facuta.  Ia de pe foc si pregateste-te de ‘marea asamblare’.

Sosurile celor 2 musacale:

Un fel de bechamel (ca n-am mai avut alte rime)

Intr-un castronel, bate nitel … ei, gata cu rimele, ca sunt ostenita !… doua dintre oua.  Adauga faina de porumb cernuta si amesteca bine.  Pune si smantana, plus parmezanul ras, potriveste de piper negru si gata.

Un fel de avgolemono (ca sa existe un chichirez si mai grecesc)

Asta n-a fost ideea mea.  Ma gandeam eu la ceva cu oua batute, dar nu stiam de unde exact sa apuc treaba asta.  Noroc ca a sunat telefonul – era prietena grecoaica cu ochi verzi, care m-a alimentat cu o corespondenta de la fata locului.  Si daca tot transmitea in direct, am intrebat-o ce sa ma fac.  Doua oua, batute cu putina sare, apoi zeama de lamaie (pret de vreo lingurita – doua) picurata cu rabdare si gata, un avgolemono grecesc, de pus capac musacalei mele europene.

Grand finale

Preincalzeste cuptorul la 200 grade Celsius.

Ia doua forme de sticla ori de ceramica termorezistenta.  Unge-le cu putin ulei de masline.  Aseaza straturi succesive de vinete-carne-vinete.  Peste musacaua cu bechamel, toarna cu lingura … ai ghicit, bechamel.  A doua primeste avgolemono.

Acum, la cuptor pentru vreo 40 minute, sa se rumeneasca frumos.  Cand sunt gata, pui pe masa, dai in stanga si in dreapta cu lingura peste deshte  grabite, care vor sa ciuguleasca din crusta aurie si tronezi in capul mesei, in timp ce aia cu bechamelul si aia cu avgolemono se joaca intre ei de-a ‘a mea e mai buna! – ba a mea e mai buna!’

 

 

 

 

11 Comments

  1. Pingback: Osanale pentru diverse musacale | Zâna Eficienţei

  2. Cristina Oanta Reply

    Ce rasfat 🙂 Sper ca tu ai mancat din amandoua, ca sa nu li se aplece, nu de alta! 🙂

    Pofta buna !!!

    • Zana Eficientei Reply

      Deocamdata doar din aia cu bechamel. Insa mi s-a raportat ca si cealalta e fff buna. 🙂

  3. Andreea Marculescu Reply

    Draga Zana,

    Vroiam sa-ti scriu mai demult si sa-ti spun ca retele si postarile tale zanesti mi-au adus intotdeauna multa inspiratie si produs nenumarate zimbete. In plus, pentru prietenii mei, care nici macar nu inteleg romaneste, esti deja faimoasa. Asta da background de zana! Sper ca vei continua sa postezi si, astfel, sa aduci flacara musacalelor si salatelor pe cele mai inalte culmi de civilizatie si progres si alte alea!
    Andreea

    • Zana Eficientei Reply

      Multumesc, Andreea. M-a facut sa rosesc – va sa zica, nu sunt doar Zana, mai sunt si Muza 🙂

  4. nici mie nu-mi place bechamel-ul, nici macar in lasagna 🙂

    eu pt. lasagna folosesc un sos alb facut din smantana pt. gatit 32% si lapte (in cantitati egale), pe care le incalzesc putin impreuna cu ceva condimente (nucsoara, piper alb, oregano); lasagna iese la fel de buna, de obicei cei care mananca nici nu se prind ca nu are sos bechamel

    la musaca eu pun deasupra 1-2 oua batute cu o lingura de smantana si apoi cascaval ras (sau chiar mozzarella)

  5. Fee – suna de vis. Ambele, desi nu stiu cum m-as impaca cu scortzishoara, dar si cu boiaua spanioleasca. Eu o fac MULT mai romaneasca, dar adevarul e ca tot ce are vinata, sare, ulei, ceapa si carne (eu pun si putzin orez, retzeta soacrei, care ne place asha cum e si verdeatza tocata sau cimbru, de care am) este o mincare a zeilor.
    De l’autre cote, am invatzat acum un bechamel interpretat, pe care il incerc sigur.

    cris – merci de retzeta de bechamel fals, o incerc curind!

  6. cris – ca sa nu fac vreo prostie: doar atita pui in bechamel, smintina, lapte si spices, da? Nici un pic de faina sau fainos? merci.

  7. nici un pic de faina sau ceva de genul asta; oricum pastele sunt facute din faina, eu nu vad de ce as pune faina si in sos; foile de lasagna isi trag lichidul necesar pt. a fierbe din acest „sos alb”, asa ca trebuie avut grija cat punem, suficient cat sa inmoaie foile, dar nu prea mult pt. a nu iesi lasagna lichida

Reply To Cristina Oanta Cancel Reply


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.