Tag

ceapa

Browsing

Recunosc cu mâna pe şorţul de bucătărie: când am citit / auzit de kale pentru prima oară, mi-am zis: „încă o ţăcăneală super sănătoasă, care zice ca vindecă toate bolile şi îţi promite să te facă centenar, după care se dovedeşte că frunzele alea conţineau cine ştie ce metal greu şi sunt de-a dreptul toxice”. În supermarket, m-am uitat la preţ şi prima impresie mi-a fost întărită de ceea ce am citit pe etichetă: vreo 3 frunzuliţe costau cât gramul de aur de 24K! Dar curiosity is my middle name, după cum pot confirma şi apropiaţii. Nu am rezistat. După o vreme, am cumpărat. Am gătit. Mi-a plăcut. M-am documentat. Mi-a plăcut şi mai tare. Pentru că? Pe scurt: Kale e o plantă cruciferă, din familie cu varză şi cu vechea mea obsesie, conopida! 🙂 Varietăţile cu frunza creaţă sunt cunoscute încă din Grecia secolului IV i.d.Hr. A fost una…

Nimic nu bate delicioşenia, cremoşenia şi parfumoşenia unui risotto, într-o zi atât de mohorâtă precum aceasta. Mai ales dacă este un risotto cu ciuperci. Înainte de a vă aşeza la masă, puţină informaţie pe burta goala. Poate că ştiaţi, poate că nu, însă orezul a ajuns în Spania şi în Italia datorită invaziei arabe din Evul Mediu. Şi a găsit acolo clima perfectă. Aşadar, orez: bifat! Risotto-ul s-a născut la Milano. Oraşul se afla de vreo 200 de ani sub stăpânire spaniolă şi avea şofran. Spania, orez, şofran – nu sună niciun clopoţel? Paella! Şi, dintr-una într-alta, risotto milanez – cu şofran, evident. Iar de-acolo, toate variaţiunile pe care le întâlnim astăzi pe această temă. Încă din secolul XIV, cărţile de bucate – cum ar fi „Biancomangiare” – includeau reţete pe bază de orez şi făină de orez, pregătite cu lapte, zahăr şi mirodenii, colorate cu şofran sau gălbenuş de…

Pentru că astăzi e o zi în care robotim şi ne foim cu toţii, am să mă abţin de la povestirile şi pildele uzuale şi am să vă pun aici una dintre cele mai reuşite şi uşoare reţete cu miel pe care am încercat-o în ultima vreme. Ingrediente 750g carne de miel tăiată în cuburi (eu am pus şi vreo 2 bucăţi de gât de miel, plus câteva coaste) 2 linguri făină albă 1 linguriţă muştar pulbere 1 linguriţă piper negru proaspăt măcinat 2 linguri ulei de măsline sau alt ulei vegetal 1ceapa potrivită, tăiată în bucăţi mari 1 legătură de ceapă verde, tăiată în bucăţi mari 4 morcovi potriviţi, curăţaţi şi tăiaţi în beţişoare 1 pahar de vin alb 600 ml supă limpede de vită 2 linguri zdravene de muştar de Dijon 1 legătură de tarhon proaspăt, tocată mare sare, piper negru proaspăt măcinat – după gust Mod de…

Am publicat reţeta asta acum ceva vreme, aici. Însă, dacă tot m-a apucat nostalgia grecească, am zis că poate nu v-ar fi de prisos, mai ales că se apropie Paştele. Klephtiko (kleftiko) înseamnă „în stilul klephţilor”, adică al luptătorilor greci din rezistenţa antiotomană. Klephţii ăştia se retrăseseră în munţi şi, de acolo, lansau atacuri îndrăzneţe împotriva ocupaţiei turceşti. Dacă tot trăiau în munţi, trebuiau să îşi dezvolte un stil culinar propriu, pentru că nu putea pregăti mâncarea (desori furată) în vetre deschise, din care ieşea fum. Aşa că puneau carnea şi legumele în vase de lut, care se aşezau – la rândul lor – în cuptoare îngropate şi acoperite cu pământ. Cu reţeta asta, rezultă carne de miel care se topeşte în gură, caşcaval topit delicios, cartofi pufoşi şi un sos excelent cu vin alb şi arome de usturoi, ceapă, ardei copţi şi roşie zemoasă. Irezistibil de haiducesc şi de grecesc! Ingrediente…

Entuziasmata si bantuita de nostalgii de pe la mijloc de Orient, mi-am facut de cap cu o shakshouka supradimensionata, just for me. Adica o combinatie de rosii, ardei, ceapa si usturoi, plus oua,  aromata cu baharat. Shakshouka e un fel de breakfast al campionilor, inrudit cu menemen-ul turcesc si cu huevos ranchero.  Baharatul – al carui nume, in araba, inseamna pur si simplu ‘spice’ – e un amestec de condimente venit din Nordul Africii, folosit in special pentru retetele cu carne la gratar sau cu linte.  Nucsoara, cuisoare, cardamom, cumin, piper, paprica si coriandru – cam astea sunt principalele contributii la amestec. In varianta turceasca, are neaparat menta. In cazul meu, breakfast-ul cu shakshouka a fost o cina pantagruelica. Ingrediente 1 cutie 400g pulpa de rosii cateva fire de ceapa verde sau o ceapa tocata 2 catei de usturoi, tocati 1 ardei, taiat bucatele 2 linguri de ulei – eu am…

Zilele trecute am vazut chestia asta la tembelizor, intr-o emisiune care se cheama ‘Din bunatatile Greciei’.   Parea a single-handed, tasty job, asa ca am adunat de prin camari si frigidere toate cele necesare si am executat.  Numele exact nu mi-l amintesc, dar Google Translate zice ca ar trebui sa fie ceva de genul ‘choirinó me patátes foúrnou’ (aici o sa mi-o iau peste degete de la cititoarele de limba greaca, desigur 🙂 ) Ingrediente 800g pulpa de porc, bine impanata, taiata in cuburi cam tot atata cartofi, curatati si taiati in cuburi 6 rosii potrivite, feliate (presupun ca va fi si mai gustoasa cu rosiile de gradina, de la vara, fata de anemicele astea de sera) 3 cepe, curatate si taiate in felii ulei de masline sare, piper negru macinat 3 batoane de scortisoara 1 frunza de dafin Preincalzeste cuptorul la 200 grade Celsius. Intr-o oala de pamant, pune…

OK, prima parte a titlului suna ca un film SF de serie B, insa nu m-am putut abtine.  Sunt atata de entuziasmata de propria mea isprava, incat am simtit nevoia sa fiu un pic mai ‘galagioasa’.  Mi-am luat revansa in fata carnii de vita, neamule! A fost o lupta lunga si nu una usoara, insa am invins.  Tzup, tzup, vorba Simonei Tache, iti multumesc, Joiana – dragostea mea! 🙂 Cei care ma cunosc, stiu despre mine ca pot fi ridicol de incapatanata in anumite privinte, fie ele si minore.  Dupa infrangerea suferita in fata Macelarului cel Rau, Zana voastra s-a zvarcolit in pat cateva nopti si a decis ca nu e cazul sa cedeze meciul cu una, cu doua.  Asa ca s-a ridicat, s-a scuturat de praful amarei deceptii si s-a dus la Angst.  De unde a cumparat un kil si ceva de pulpa de vita maturata.  Da, dragi cititori,…

Una mi se vaita ca e la dieta, alta zice ca intra in post, o a treia ca vrea ceva mai colorat, care sa o faca sa uite urgia de afara.  Ce sa fac, ce sa zic? Pot sa nu ma supun? Vin acasa, cercetez prin frigider si vad intr-un colt niste urgisite si orfane de masline, care se uitau la mine cu ochisorii lor negri si grecesti.  Suflet caritabil, ma scarpin in crestet si ma luminez: ia sa va dau eu , fetelor, niste allium ampeloprasum pe care sa-l insotesc cu amaratele astea. Ca, deh, emblema Wales-ului este (de-aia il purtau sub casca, in batalie), vitamine si minerale are, de coborat colesterolul  al’rau (LDL) il coboara, de protejat impotriva bolii urate cu ‘C’ protejeaza, iar glicemia una-doua mi ti-o regleaza. Aristotel credea ca vocea limpede a potarnichei de la dieta cu praz se trage.  Imi dau cu presupusul ca Nero…

Da’ stiu ca ploua, nu se-ncurca.  Curg burlanele precum izvoarele Amazonului, tsunami-uri se rascoala prin baltoacele orasului, toata apa asta parca vrea sa ne spele pacatele, micimile, ranile.  Un frison de clorofila m-a strabatut atunci cand am descoperit in congelator niste hasmatuchi.  Si, alaturi, niste patrunjel.  Asa ca am facut o supa fierbinte, dreasa cu smantana, piperata. Ingrediente 1 lingura ulei de floarea soarelui 1 ceapa, tocata 2 fire de praz, numai partea alba, taiate in rondele subtiri 1/2 radacina de telina, taiata in cuburi 1 cartof maricel, curatat si taiat in cuburi 1 legatura hasmatuchi (sau echivalentul congelat) tocat 1 /2 legatura patrunjel (sau echivalentul congelat) tocat smantana lichida pentru gatit, cam o ceasca (merge si fara, de post) sare, piper negru proaspat macinat suc de lamaie, daca doresti Intr-o oala, pune la incins uleiul.  Adauga ceapa tocata si prazul rondele si lasa sa se inmoaie, la foc potrivit,…